Creierul alege ce mănânci înainte să știi la ce te uiți

Imaginează-ți că ești la supermarket, în fața raftului cu gustări. Fără să te gândești prea mult, treci peste biscuiții din orez și alegi o pungă de chipsuri. Acesta este un exemplu tipic de decizie alimentară, momentul în care creierul evaluează simultan gustul, sănătatea și prețul unui aliment pentru a decide ce cumperi și ce mănânci. Dar se pare că creierul alege ce mănânci înainte să știi la ce te uiți.

Creierul alege ce mănânci înainte să știi la ce te uiți. Deși pare o alegere simplă, procesele din spatele deciziei de cumpărare sunt uimitor de rapide. Un nou studiu arată că în doar câteva sute de milisecunde de la vederea unei imagini cu mâncare, creierul nostru procesează deja o multitudine de informații despre acel aliment, cu mult înainte să fim conștienți de decizie.

• Cât de stresantă este viața de elev? Oamenii de știință au realizat un studiu ca să…
• Cum ar putea fi folosit nisipul din deșert pentru construirea caselor și a drumurilor?

Studiul a fost publicat în revista Appetite.

Cercetătorii au folosit electroencefalografia (EEG), o metodă care înregistrează activitatea electrică a creierului cu precizie de milisecunde. Participanților li s-au arătat imagini cu diverse alimente, de la carne și fructe până la dulciuri, și li s-a cerut să le evalueze în funcție de gust, sănătate, conținut caloric, familiaritate și dorința de a le consuma.

Cercetătorii au descoperit că creierul alege ce mănânci înainte să știi la ce te uiți

Prin tehnici de învățare automată, oamenii de știință au comparat tiparele de activitate cerebrală cu felul în care alimentele au fost evaluate. Rezultatul: informațiile despre sănătatea, caloriile și familiaritatea alimentelor apăreau în activitatea creierului la doar 200 de milisecunde după ce imaginea era afișată, adică înainte ca participanții să fie conștienți de ceea ce vedeau, explică ScienceAlert.

Surprinzător, semnalele legate de sănătate apăreau mai devreme decât cele despre gust, contrazicând unele studii anterioare. Este posibil ca noile metode să fi detectat modele mai subtile ale activității cerebrale. Totuși, aspectele precum „cât de apetisant” este un aliment se reflectau în creier la scurt timp după aceea, influențând decizia finală.

Care alimente sunt percepute ca fiind mai gustoase?

Analiza a mai arătat și că alimentele mai puțin familiare erau percepute ca fiind mai puțin gustoase, ceea ce sugerează existența a două dimensiuni principale prin care creierul evaluează hrana. Prima este nivelul de procesare: cât de natural sau de procesat este un aliment. Iar cea de-a doua este dimensiunea apetitului: cât de tentant și de familiar ni se pare.

Ambele sunt procesate aproximativ la 200 de milisecunde după ce vedem mâncarea.

Cercetătorii cred că aceste mecanisme explică de ce, atunci când alegem rapid la supermarket sau comandăm online, reacționăm instinctiv la imagini. În viitor, metodele de acest tip ar putea ajuta la dezvoltarea de strategii care să ne orienteze atenția spre alimente mai sănătoase, modificând felul în care creierul le evaluează automat.

Studiul deschide, de asemenea, calea pentru cercetări asupra altor simțuri, precum mirosul sau sunetul alimentelor, pentru a înțelege cum reacționează creierul nu doar la imagini, ci și la mâncarea reală din fața noastră.

Vă recomandăm să citiți și:

7 efecte adverse ciudate ale exercițiilor fizice

Studiile confirmă că oamenii bogați sunt mai egoiști

Cel mai bun medicament pentru durerile articulare nu este cel pe care l-ați bănui

Arta de a-ți stăpâni mintea: ce spun psihologii și neuroștiința