De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?

Un filosof de la University of Cambridge (Anglia) susține că dovezile pe care le avem despre conștiință sunt mult prea limitate pentru a putea stabili dacă sau când Inteligența Artificială devine conștientă, iar un test valid pentru acest lucru este improbabil să apară în viitorul apropiat.

Vom ști vreodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă? Potrivit dr. Tom McClelland, singura poziție justificabilă în prezent este agnosticismul: nu putem ști dacă AI-ul este sau va fi vreodată conștient și este posibil să nu aflăm niciodată.

• Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
• 8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit…

Pe măsură ce ideea de conștiință artificială trece din zona science-fiction în cea a dezbaterilor etice reale, McClelland subliniază că simpla conștiință nu este suficientă pentru a-i conferi AI-ului relevanță morală. Ceea ce contează din punct de vedere etic este simțirea, adică capacitatea de a avea experiențe pozitive și negative, de a simți plăcere sau suferință. Conștiința, spune el, poate fi o stare neutră, lipsită de implicații morale.

Vom ști vreodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?

„Conștiința i-ar permite AI-ului să perceapă lumea și să fie conștientă de sine, dar asta nu înseamnă automat că are importanță etică”, explică McClelland. Etica devine relevantă doar atunci când există emoții și trăiri care pot fi bune sau rele.

Deși unele companii investesc masiv în dezvoltarea Inteligenței Artificiale Generale și susțin că AI-ul conștient este iminent, McClelland atrage atenția că nu știm ce anume generează conștiința și, prin urmare, nu știm cum să o testăm. În acest context, tratarea unor sisteme similare unor obiecte banale drept entități conștiente, în timp ce ființe clar capabile de suferință sunt ignorate sau rănite la scară largă, ar fi o eroare etică majoră.

Cele două „tabere”

În dezbaterea despre conștiința artificială există două tabere principale: cei care cred că reproducerea arhitecturii funcționale a conștiinței este suficientă, indiferent de suportul material, și cei care susțin că aceasta depinde de procese biologice specifice. McClelland arată că ambele poziții se bazează pe presupuneri care depășesc dovezile disponibile, scrie TechXplore.

El avertizează și asupra modului în care industria tech folosește ideea de conștiință artificială ca instrument de marketing, alimentând hype-ul. Acest lucru poate influența greșit prioritățile etice și alocarea resurselor de cercetare, în condițiile în care există indicii că animale precum creveții ar putea suferi, deși sunt ucise în număr uriaș anual.

În lipsa unor criterii clare, McClelland concluzionează că agnosticismul rămâne singura poziție rațională: nu putem ști dacă AI-ul este conștient, iar atașamentul emoțional față de aparate presupus conștiente riscă să devină profund nociv.

Lucrarea a fost publicată în Mind & Language.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce uneori te trezești cu câteva minute înainte de alarma de dimineață?

Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe

O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea

Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului