Ce lichide nu ar trebui să vărsăm niciodată în chiuvetă și de ce?

Ți s-a întâmplat vreodată să fii pe punctul de a turna lapte stricat în chiuvetă și să te gândești: „Hmm, poate n-ar trebui”? Dar sosul de roșii alterat? Apa în care ai spălat pensula de vopsea? Sau uleiul cu miros puternic dintr-o conservă de ton? Merită să ne întrebăm cât de înțelept este să aruncăm la scurgere lucruri pe care le folosim zilnic. Ce lichide nu ar trebui să vărsăm în chiuvetă?

Ce lichide nu ar trebui să vărsăm în chiuvetă și de ce? Din păcate, multe lichide pot provoca probleme serioase: pot înfunda sau deteriora țevile, pot crea riscuri pentru sănătate și pot polua mediul. În plus, cresc presiunea asupra stațiilor de epurare a apelor uzate. Toată apa uzată din locuințe ajunge în același sistem de canalizare, indiferent dacă provine din toaletă, chiuvetă, cadă sau duș.

• Toxiinfecțiile alimentare sunt mai periculoase decât credem. Cum ne protejăm?
• Iată ce anume determină dacă nivelul veniturilor crește sau scade!

De aici, apa este transportată prin rețeaua municipală de canalizare către stațiile de epurare, unde materia organică este descompusă de bacterii din rezervoare mari, aerate. Un indicator important este „cererea chimică de oxigen”, care arată cât oxigen este necesar pentru a descompune substanțele organice. Fiecare rest suplimentar, de la sos de roșii la ulei de ton, crește această încărcare, necesitând mai multă aerare, rezervoare mai mari și costuri mai ridicate, explică Phys.org.

Ce lichide nu ar trebui să vărsăm în chiuvetă și de ce?

Turnarea laptelui sau a altor produse alimentare lichide care conțin grăsimi sau uleiuri poate bloca țevile. În contact cu apa rece din canalizare, grăsimile se solidifică și se pot combina cu alte deșeuri, precum șervețelele umede, formând blocaje extrem de dure, cunoscute sub numele de „fatberg”. Curățarea acestora este foarte costisitoare: în doar nouă luni, până în iulie 2025, Sydney Water a cheltuit 12 milioane de dolari australieni pentru a rezolva peste 11.800 de astfel de blocaje.

Canalizările înfundate nu sunt doar o problemă neplăcută pentru operatorii de apă, ci pot duce la deversarea apelor uzate netratate în mediu. De aceea, Sydney Water recomandă diluarea laptelui cu apă și folosirea lui moderată la udarea plantelor sau aruncarea lui, în recipient, la gunoi.

Sosurile, dressingurile și resturile similare pot fi compostate, iar cele lichide pot fi absorbite cu hârtie și aruncate la gunoi. Produsele de curățenie trebuie folosite doar în concentrațiile recomandate și nu aruncate concentrate în chiuvetă.

Alte substanțe care nu trebuie aruncate la chiuvetă

Nici vopseaua sau apa folosită la curățarea pensulelor nu ar trebui turnate în scurgere, din cauza riscului de înfundare, a vaporilor toxici și a inflamabilității. Soluțiile mai sigure includ folosirea pensulelor de unică folosință, curățarea după mai multe folosiri sau absorbirea apei murdare într-un material care poate fi aruncat după uscare.

Cea mai bună opțiune pentru substanțele chimice periculoase, precum vopsele, solvenți, pesticide, uleiuri sau detergenți, este predarea lor la centre sau evenimente speciale de colectare.

Nu ar trebui să aruncăm în chiuvetă nimic din ceea ce nu ne-am dori să ajungă în râuri și oceane. Deși un gest individual poate părea neînsemnat, efectul cumulat al unui oraș întreg face o diferență majoră pentru infrastructură, sănătatea publică și mediul natural.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce mahmureala este mai greu de suportat odată cu vârsta?

Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?

De ce uneori te trezești cu câteva minute înainte de alarma de dimineață?

Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe