A fost găsită prima dovadă că și plantele au grijă de „copiii” lor

Și plantele au grijă de „copiii” lor. Dacă ai avut vreodată o plantă-păianjen (Chlorophytum comosum), știi că îi place să facă „pui”. O face cu mândrie, prezentându-și urmașii la capătul unor structuri lungi numite stoloni. Un nou studiu sugerează că acest stolon ar putea fi echivalentul unei placente la mamifere, oferind îngrijire dinamică în primele etape de viață ale plantei tinere.

Într-un preprint care nu a trecut încă prin evaluare inter pares, cercetătorii arată că, în condiții experimentale, secționarea stolonului duce aproape întotdeauna la moartea plantei aflate în dezvoltare. Dacă această structură este într-adevăr analogă unei placente, ar putea reprezenta prima dovadă clară că și plantele au grijă de „copiii” lor.

• De ce șerpii evoluează mereu în canibali?
• Eucaliptul curcubeu: arborele cu scoarță multicoloră care pare pictat manual

Îngrijirea parentală este larg răspândită în rândul animalelor, însă se știe mult mai puțin despre dacă și cum își protejează plantele descendenții. Există, de exemplu, specii de cactuși care rețin semințele pentru a le crește șansele de supraviețuire, dar până acum nu fusese identificat nimic care să constituie în mod clar o formă de îngrijire maternă după dezvoltarea semințelor.

Și plantele au grijă de „copiii” lor. Cum procedează planta-păianjen?

Planta-păianjen este un candidat ideal pentru studierea acestui fenomen. Ea produce „fiice” („spiderettes”) prin reproducere asexuată, la capătul unor tulpini lungi numite stoloni. De regulă, produce mai mulți pui atunci când este supusă stresului, de exemplu în condiții nefavorabile sau atunci când este udată mai rar.

Cercetătorii au vrut să afle cât de important este rolul stolonilor în susținerea puilor atașați și pentru cât timp, dar și dacă mediul în care se află spiderettele influențează durata acestui sprijin. Pentru a răspunde la aceste întrebări, oamenii de știință au analizat biochimia și anatomia plantelor-mamă cu pui atașați și au testat diferite condiții, inclusiv tăierea stolonului, blocarea dezvoltării rădăcinilor și expunerea la secetă.

Rezultatele arată că spiderettele își dezvoltă mai întâi capacitatea de fotosinteză, apoi sistemul radicular. În acest interval, sprijinul oferit prin stolon este comparabil cu cel al placentei și cordonului ombilical la oameni. Dacă stolonul este tăiat, majoritatea puilor mor, scrie IFL Science.

Un sprijin temporar

În mod normal, conexiunea dintre plantă-mamă și fiică se usucă după ce noua plantă se stabilizează. Totuși, acest proces poate fi întârziat dacă spideretta nu reușește să-și dezvolte rădăcinile sau este supusă stresului, cum ar fi seceta.

„Acest studiu oferă dovezi convingătoare că integrarea mediată de stoloni la Chlorophytum comosum funcționează ca un analog vegetal al îngrijirii materne, asigurând supraviețuirea și stabilitatea metabolică a lăstarilor-fiice aflați în dezvoltare. Analizele anatomice, biochimice și fiziologice demonstrează colectiv că stolonii servesc drept ajutoare fiziologice temporare, facilitând transportul de nutrienți, apă și semnale până când spiderettele dobândesc autonomie metabolică”, concluzionează autorii, de la Mohanlal Sukhadia University (India).

Autorii consideră că acesta este primul indiciu experimental al îngrijirii materne la plante, deși sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege dacă fenomenul este legat de reproducerea clonală și dacă apare și la plantele obținute din semințe.

Studiul este disponibil pe platforma de preprinturi bioRxiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Aceste organisme sunt mai mici decât praful, dar esențiale pentru clima Pământului

Cercetătorii au „trezit” viața antică, înghețată timp de 40.000 de ani, din Alaska

Somnul animalelor de companie: Cât dorm câinii și pisicile și ce spune asta despre sănătatea lor

Lupii revin în Europa: Un hibrid lup-câine, descoperit pentru prima dată în Grecia