Atunci când vine vorba de cele mai importante obiective pe termen lung din viață, nu este deloc neobișnuit să întâmpinăm obstacole care ne fac să ne îndoim dacă ne putem împlini ambițiile. Dar îndoiala față de propriile îndoieli te poate ajuta să-ți atingi obiectivele.
Atunci când viața ne aduce îndoieli, soluția ar putea fi să ne punem sub semnul întrebării chiar îndoielile, sugerează un nou studiu.
Îndoiala față de propriile îndoieli te poate ajuta să-ți atingi obiectivele. Un profesor de psihologie a descoperit că persoanele care erau îngrijorate în privința atingerii unui obiectiv legat de identitate și au fost determinate să experimenteze ceea ce se numește îndoială metacognitivă au devenit, paradoxal, mai hotărâte să își atingă scopul.
„Ceea ce a arătat acest studiu este că inducerea îndoielilor față de propriile îndoieli poate oferi o formulă pentru încredere”, a declarat Patrick Carroll, autorul studiului și profesor de psihologie la The Ohio State University (SUA).
Cercetarea a fost publicată în revista Self and Identity.
Carroll a fost interesat de ceea ce se întâmplă atunci când oamenii se confruntă cu o așa-numită „criză a acțiunii” în timp ce urmăresc un obiectiv de identitate, adică un scop pe termen lung legat de cine îți dorești să devii. Dorința de a deveni medic, de exemplu, este un obiectiv de identitate.
O criză a acțiunii apare atunci când există un conflict decizional și nu mai ești sigur dacă vrei să continui urmărirea obiectivului. „Atunci când urmărești obiective de identitate, apar inevitabil obstacole. La un moment dat, acestea pot deveni suficient de mari încât să declanșeze îndoieli legate de continuare”, spune Carroll.
Majoritatea studiilor s-au concentrat până acum pe aceste îndoieli și pe efectele lor. Carroll a ales însă să analizeze îndoiala metacognitivă, adică gradul de certitudine pe care o persoană îl are în validitatea propriilor gânduri, explică MedicalXpress.
Carroll a realizat două studii. În primul, 267 de participanți online au completat un chestionar despre criza acțiunii în raport cu cel mai important obiectiv personal al lor. Apoi, sub pretextul unui exercițiu de scriere despre memorie, jumătate au scris despre un moment în care au avut încredere în gândirea lor, iar cealaltă jumătate despre un moment în care s-au îndoit de propriile gânduri.
Rezultatele au arătat că exercițiul a influențat modul în care participanții își evaluau gândurile, chiar dacă nu era legat direct de obiectivele lor. Cei care aveau deja îndoieli și au scris despre un moment de încredere au devenit mai puțin dedicați scopului lor. În schimb, cei care au scris despre îndoială au ajuns să își pună sub semnul întrebării propriile îndoieli și au devenit mai motivați.
„La prima vedere, ai putea crede că îndoiala se adună: îndoială plus îndoială înseamnă mai multă îndoială. Dar studiul a arătat exact opusul: îndoială plus îndoială a însemnat mai puțină îndoială”, spune Carroll.
Rezultatele au fost confirmate într-un al doilea studiu, cu 130 de studenți, folosind o metodă diferită de inducere a îndoielii. La nivel practic, Carroll avertizează că această tehnică trebuie aplicată cu grijă.
„Nu vrei să subminezi umilința și să o înlocuiești cu încredere excesivă sau certitudine prematură. Această abordare trebuie folosită cu discernământ”, spune el.
ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre
Secretul succesului s-ar putea ascunde în creier, arată o nouă cercetare