Un bărbat de 25 de ani din Germania are crize de epilepsie declanșate de sudoku. Cum a ajuns să sufere de această boală?
În noiembrie 2008, bărbatul se afla într-o excursie la schi când l-a lovit o avalanșă care l-a lăsat inconștient și l-a îngropat sub zăpadă timp de 15 minute. În acest interval, țesuturile corpului său au fost private de oxigen, ceea ce a dus la apariția unei afecțiuni numite hipoxie. După ce l-a scos din zăpadă, un prieten a început imediat manevrele de resuscitare cardiopulmonară, a explicat Berend Feddersen, neurolog la Universitatea din München (Germania) și autor principal al raportului de caz. Ulterior, pacientul a fost transportat la spital.
Hipoxia i-a provocat o tulburare de mișcare manifestată prin spasme musculare necontrolate la nivelul picioarelor atunci când mergea și al gurii atunci când vorbea. Brațele nu erau afectate de aceste mișcări involuntare.
După perioada de spitalizare, bărbatul a fost transferat într-un centru de recuperare. Acolo, a reluat un obicei pe care îl avea și înainte de accident: rezolvarea de sudoku. În timp ce completa grila de sudoku, mușchii brațului stâng au început să i se contracte repetat. Mișcările dispăreau imediat ce se oprea din rezolvarea puzzle-ului, relatează Live Science.
Medicii au observat că pacientul avea convulsii clonice, adică mișcări repetitive de tip sacadat, în braț, declanșate de rezolvarea sudoku-ului, și au decis să efectueze investigații neurologice. O electroencefalogramă a arătat un tipar de criză „centroparietal dreaptă”, ceea ce înseamnă că activitatea epileptică provenea din zonele centrală și parietală ale emisferei drepte. RMN-ul clasic nu a evidențiat anomalii structurale.
Un RMNf realizat în timp ce pacientul rezolva sudoku a indicat o „activare extinsă” a creierului, cu activitate deosebit de intensă în cortexul centroparietal. O analiză mai detaliată, folosind imagistica prin tensori de difuzie, a arătat un număr redus de fibre inhibitoare în acea regiune cerebrală.
Pierderea acestor fibre, care în mod normal limitează activitatea neuronilor, a dus la o creștere de trei ori a activității nervului care controlează brațul stâng. Medicii au concluzionat că hipoxia suferită în timpul avalanșei este „cea mai probabilă” cauză a leziunilor.
Un bărbat are crize de epilepsie declanșate de sudoku. Această hiperactivare a dus la apariția unor crize epileptice focale, mai precis la epilepsie reflexă, o formă în care convulsiile sunt declanșate de stimuli specifici. În acest caz, imaginea tridimensională pe care pacientul o construia mintal în timp ce rezolva sudoku declanșa crizele. El nu avea convulsii la citit, scris sau calcule simple, dar medicii puteau provoca o criză cerându-i să rezolve alte sarcini vizual-spațiale.
Pacientul a primit medicație antiepileptică, care i-a oprit complet crizele; potrivit raportului, acesta nu mai avea convulsii de peste cinci ani în 2015. A urmat și terapie fizică, care a redus spasmele apărute la mers și vorbire. De asemenea, bărbatul a renunțat definitiv la sudoku.
De ce este cazul special? Aproximativ 3,8% dintre oameni dezvoltă epilepsie de-a lungul vieții, iar între 4% și 7% dintre aceștia au crize reflexe. Acesta a fost primul caz cunoscut în care sudoku a declanșat convulsii, însă există forme similare de epilepsie reflexă, în care activități vizual-motorii, precum șahul sau jocurile de cărți, provoacă spasme musculare.
De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?
Un studiu a descoperit cel mai frumos mod prin care să-ți menții creierul tânăr
De ce nu ne putem mișca degetele de la picioare unul câte unul?