Înmormântările care contrazic ce știam despre doliu în Imperiul Roman

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu contrazice tot ce știam despre doliu în Imperiul Roman. Ritualul funerar misterios din epoca romană care presupunea turnarea de ghips lichid peste trupul defunctului nu le era rezervat doar adulților din elita societății, așa cum se credea anterior. Cercetările recente arată că practica le era aplicată și copiilor, inclusiv unor bebeluși de doar o lună.

Descoperirea contrazice tot ce știam despre doliu în Imperiul Roman. Sursele juridice romane susțineau că pruncii sub 12 luni nu trebuiau plânși. Informațiile apar în două articole publicate de proiectul Seeing the Dead, o colaborare între University of York și York Museums Trust (ambele din Anglia), care investighează așa-numitele „înmormântări cu ghips” descoperite la York, în nordul Angliei.

• Ce urmărea Rusia în Balcani înainte de Primul Război Mondial?
• De ce i-a convocat Carol al II-a pe ambasadorii marilor puteri după atacul nazist asupra Franței

Acest tip de înmormântare, rar și enigmatic, presupunea așezarea defunctului într-un sarcofag din piatră sau plumb, după care era turnat ghips lichid peste corp. Substanța, asemănătoare ipsosului, se întărea și păstra urme ale hainelor de lux. Noile cercetări indică însă că și cei mai tineri membri ai comunității erau comemorați astfel.

Niște morminte rare contrazic ce se știa despre doliu în Imperiul Roman

„Sugarii erau cei mai vulnerabili membri ai societății romane”, a scris arheologa Maureen Carroll, de la University of York, amintind rata ridicată a mortalității infantile, de aproximativ 30%. Deși documentele istorice arată că bebelușii sub un an nu trebuiau jeliți, restricțiile vizau doar doliul public. „Nu aveau nicio legătură cu sentimentele de durere sau cu pierderea resimțită și exprimată în privat de familie”, a explicat cercetătoarea, citată de Live Science.

Dintre peste 70 de morminte cu ghips analizate, cel puțin șapte sunt de copii, dintre care trei erau sugari cu vârsta de sub patru luni. În general, această practică pare să îi fi fost rezervată elitei romane din York și aplicată mai ales adulților. De obicei, sugarii erau îngropați în amfore, cutii din țiglă ceramică sau mici sicrie din lemn.

Un caz remarcabil a fost descoperit în 1892, în timpul construcției căii ferate din York: un nou-născut de una-două luni, acoperit cu o mantie din lână vopsită în purpuriu și decorată cu fir de aur și ciucuri, apoi depus într-un sarcofag de plumb și acoperit cu ghips lichid. Deși oasele nu s-au păstrat, amprentele țesăturii purpurii cu aur încă sunt vizibile. Este singurul mormânt cu ghips în care s-a descoperit material textil vopsit.

Textele juridice nu reflectau realitate vremurilor

Specialiștii analizează acum învelișul întărit pentru a identifica eventuale substanțe aromatice, precum tămâia sau masticul, și pentru a determina dacă vopseaua purpurie provenea din murex, un melc marin folosit de romani pentru obținerea pigmentului roșiatic-purpuriu. Firele de aur vor fi, de asemenea, examinate.

Printre alte descoperiri se numără un copil de aproximativ patru luni, găsit între picioarele a doi adulți, posibil membri ai aceleiași familii, și o fată de 7-9 ani, înmormântată cu bijuterii din aur, argint, cupru, jais, sticlă și coral. Lângă picioarele ei au fost găsite două perechi de cizme și o pereche de sandale, iar în sicriu, oasele unei găini, probabil animal de companie. Scanarea 3D a arătat că era fragilă și foarte slabă, sugerând o boală îndelungată înainte de moarte.

Aceste înmormântări fastuoase arată că textele juridice romane, redactate în principal de bărbați în vârstă, nu reflectau realitatea vieții și morții în Britania romană.

„Totul sugerează că acești copii, chiar atât de mici, erau prețuiți și îngrijiți, contrar ideii vechi că romanii nu sufereau la moartea sugarilor din cauza mortalității ridicate. O absurditate totală!”, a spus Carroll.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă analiză ADN rescrie povestea unei femei care a trăit acum aproape 2.000 de ani

Arheologii au descoperit trompeta cu care celții îi înspăimântau pe romani în bătălie

Omul care a schimbat pentru totdeauna relația dintre putere și credință. Cine a fost Constantin cel Mare?

O unealtă preistorică din os de elefant este cea mai veche descoperită vreodată în Europa