Ce se întâmplă când iei decizii în locul altora? Din momentul în care ne trezim și până când mergem la culcare, luăm nenumărate decizii, majoritatea mărunte. Însă cercetările arată că nivelul de dificultate crește atunci când apare responsabilitatea față de alții.
Un studiu realizat la Zurich Center for Neuroeconomics (Elveția) a implicat 400 de participanți. Sarcina a fost simplă: într-un timp limitat, fiecare trebuia să indice care dintre două cercuri conține mai multe puncte.
Testul a avut două variante. În prima, un răspuns corect îi aducea bani doar participantului. În a doua, alegerea corectă genera câștiguri atât pentru el, cât și pentru ceilalți trei membri ai grupului său.
Ce se întâmplă când iei decizii în locul altora? Rezultatele au fost sugestive: oamenii erau mai încrezători când consecințele îi priveau doar pe ei, dar deveneau mai nesiguri când decizia afecta și alte persoane. Responsabilitatea pentru soarta altora a crescut incertitudinea, chiar dacă nivelul de acuratețe a rămas același.
Concluziile au fost publicate în Science Advances.
Specia noastră depinde de relații sociale complexe pentru a supraviețui. Într-un astfel de sistem, deciziile au adesea impact asupra altora și pot avea consecințe de durată. Studiile anterioare au arătat că atunci când trebuie să ia decizii riscante care implică și alte persoane, oamenii nu doar că își modifică alegerile, ci și modul în care decid: deleagă mai des și evită riscul. Alte cercetări au indicat însă că efectele depind de tipul deciziei și că, în anumite situații, responsabilitatea poate crește apetitul pentru risc.
Cercetătorii au vrut să afle dacă responsabilitatea modifică doar atitudinea față de risc sau dacă intervine și un alt mecanism: un posibil bias metacognitiv, anume tendința de a evalua constant mai sus sau mai jos nivelul de încredere în propriile decizii.
Participanții au fost împărțiți în grupuri de câte patru persoane necunoscute între ele. Pentru a crea o minimă coeziune, au jucat jocuri, au discutat lucruri comune și au participat la un concurs de cultură generală. Li s-a spus și că echipa cu cele mai bune rezultate va primi un bonus de 28 de franci elvețieni.
Ulterior, participanții au realizat sarcina cu cercurile în condiții individuale și de grup, inclusiv cu limită de timp și feedback privind alegerile. Pentru a verifica dacă efectele i se datorează pur și simplu mizei mai mari, cercetătorii au testat și o variantă cu un premiu de patru ori mai mare, dar fără implicarea altor persoane. După fiecare decizie, participanții și-au evaluat încrederea pe o scară de la 50% (ghicit) la 100% (certitudine), scrie MedicalXpress.
Rezultatele au arătat că deși acuratețea era similară în ambele situații, nivelul de încredere scădea semnificativ când decizia afecta întregul grup. În plus, participanții aveau nevoie de mai mult timp pentru a decide atunci când erau responsabili și pentru alții. Efectul era mai puternic la cei care simțeau o apropiere mai mare față de membrii grupului.
Datele sugerează că responsabilitatea poate influența mecanisme fundamentale ale luării deciziilor, dincolo de simpla diferență de preferință pentru risc sau pierdere. Extinderea cercetărilor în afara laboratorului ar putea clarifica modul în care acest bias metacognitiv afectează deciziile din viața de zi cu zi.
Mutații ADN au fost descoperite la copiii muncitorilor de la Cernobîl
Un nou studiu arată efectele nefaste ale zborului spațial asupra creierului
Ce se întâmplă cu studenții care folosesc social media mai mult de 16 ore pe săptămână?
Un nou studiu a găsit o legătură între băuturile zaharoase și anxietate la tineri