Poate fi readus la viață un creier crioconservat? Iată ce au arătat noi experimente!

Poate fi recuperat un creier crioconservat? În încercarea de a descoperi secretul vieții veșnice, oamenii de știință au explorat numeroase idei neobișnuite. Una dintre cele mai discutate este crioconservarea, însă organismul uman și celulele sale fragile nu tolerează bine înghețarea. În multe cazuri, formarea cristalelor de gheață distruge structura celulară, iar țesutul devine inutil după dezghețare.

O alternativă promițătoare este vitrificarea, o metodă prin care apa din țesuturi este înlocuită cu solvenți chimici ce se solidifică într-o stare asemănătoare sticlei. Astfel se evită formarea cristalelor de gheață, una dintre principalele probleme ale crioprezervării clasice.

• Galaxia noastră plutește în interiorul unei „foi” de materie întunecată, au descoperit astronomii
• De ce uleiul de măsline extravirgin este atât de bun pentru creier?

Pentru a testa această tehnică, o echipă de cercetători a aplicat un nou protocol de vitrificare asupra unor creieri de șoarece, analizând cât de bine sunt păstrate structura și funcțiile acestora. Oamenii de știință au modificat procedura pentru a reduce riscul de umflare a țesuturilor, cristalizare și alte forme de deteriorare. Poate fi recuperat un creier crioconservat? Iată ce au descoperit cercetătorii!

Poate fi recuperat un creier crioconservat?

Creierul a fost vitrificat ca întreg, apoi încălzit treptat. Ulterior, cercetătorii au extras secțiuni din hipocamp, regiunea cerebrală implicată în memorie și învățare. Analizele au arătat că, în unele probe, țesutul a reușit să reia procesarea informațiilor electrice, chiar și după ce fusese conservat la -196°C într-o stare vitrificată.

„Pentru noi, punctul esențial nu a fost doar faptul că unele celule au supraviețuit, ci că țesutul a păstrat caracteristici fundamentale ale funcției după reîncălzire, inclusiv excitabilitatea neuronală, transmiterea sinaptică și potențierea pe termen lung, un mecanism celular important pentru învățare și memorie”, a declarat autorul studiului, Alexander German, de la Universitätsklinikum Erlangen (Germania).

Nu toate probele de creier au revenit la activitate normală, însă rezultatele reprezintă un pas important în înțelegerea modului în care mecanismele cerebrale implicate în memorie îi pot supraviețui procesului de conservare.

Potrivit cercetătorilor, aplicațiile imediate sunt în domeniul cercetării. Tehnica ar putea permite păstrarea țesutului neuronal într-o stare apropiată de cea naturală și realizarea experimentelor în momente sau locuri diferite, ceea ce ar putea îmbunătăți reproducerea rezultatelor și ar reduce utilizarea animalelor de laborator.

Pe termen lung, progresele în vitrificare ar putea avea implicații în criomedicină, inclusiv pentru conservarea organelor destinate transplantului sau pentru protejarea sistemului nervos în cazul unor leziuni severe.

Cum sunt văzute aceste rezultate în comunitatea științifică?

Neurocercetătorul Ariel Zeleznikow-Johnston, care nu a participat la studiu, consideră rezultatele promițătoare. „Studiul lui Alex German este impresionant deoarece reprezintă prima demonstrație a recuperării funcției electrofiziologice, cum ar fi undele cerebrale, dintr-un creier care a fost vitrificat și apoi reîncălzit”, a spus el.

Cu toate acestea, el subliniază că aplicarea tehnicii la organisme mai mari sau la oameni rămâne departe. Totuși, cercetarea sugerează că, în viitor, ar putea deveni posibilă inducerea reversibilă a unei stări de stază biologică, în care un organism să fie conservat la temperaturi extrem de scăzute și apoi readus la viață, scrie IFL Science.

Studiul a fost publicat în revista PNAS.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cât de mulți dinți poate avea un om?

Cercetătorii au identificat segmente neobișnuite de ADN care accelerează evoluția

Ce se întâmplă cu sănătatea ta atunci când petreci timp în compania unor oameni dificili?

Companiile producătoare de ciocolată ar putea în curând să folosească cacao crescută în laborator