Ce se întâmplă cu sănătatea ta atunci când petreci timp în compania unor oameni dificili?

Compania unor oameni dificili poate veni la pachet cu probleme de sănătate. A venit momentul să renunți la „hărțuitorii” din viața ta, cel puțin dacă vrei să ai grijă de sănătatea ta. Un studiu recent sugerează că relațiile sociale negative pot fi asociate cu probleme cronice de sănătate și chiar cu o accelerare a procesului de îmbătrânire.

În cadrul cercetării, oamenii de știință americani au definit drept „dificile” („hasslers”) persoanele cu care avem relații marcate de ostilitate, tensiune sau o povară emoțională excesivă, adică oameni care ne fac viața mai dificilă. Ipoteza cercetătorilor a fost că prezența unor oameni dificili în cercul social apropiat poate avea efecte negative asupra sănătății și stării de bine.

• Musca digitală. Cât de aproape suntem de simularea unui creier?
• Este adevărat că un microbiom cât mai divers ne ferește de boli?

Mulți oameni se pot regăsi în această situație. Poate fi vorba despre o rudă pe care te simți obligat să o inviți la evenimente, dar după fiecare întâlnire rămâi cu sentimentul de frustrare. Sau despre un prieten care îți consumă energia emoțională de fiecare dată când vă vedeți. După cum a explicat autorul principal al studiului, Byungkyu Lee, de la New York University (SUA), „nu toate relațiile sociale sunt de sprijin”.

Mulți consideră că astfel de relații sunt inevitabile, iar cercetătorii notează că ele au fost mereu o parte a vieții sociale umane. Totuși, în era rețelelor sociale, tot mai multe persoane, de la celebrități până la oameni obișnuiți, vorbesc deschis despre decizia de a rupe legături cu prieteni sau membri ai familiei care le afectează viața.

Noua cercetare sugerează că o astfel de decizie ar putea avea beneficii nu doar psihologice, ci și fizice.

Compania unor oameni dificili te poate îmbătrâni prematur

Echipa a analizat datele a peste 2.000 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 103 ani. Aceștia au răspuns la întrebări despre viața lor socială și despre experiențele cu persoane considerate „dificile”. În medie, participanții aveau un cerc social de aproximativ cinci persoane, deși unele rețele ajungeau și la 25 de membri. Aproximativ 29% dintre participanți au spus că au cel puțin un individ dificil în viața lor, iar aproximativ 10% au declarat că au doi sau mai mulți.

Pentru a compara vârsta biologică cu cea cronologică, cercetătorii au folosit două instrumente științifice: GrimAge2 și DunedinPACE. Cel din urmă analizează metilarea ADN-ului, un proces prin care mici molecule se atașează de ADN și influențează modul în care acesta este „citit” de către celule. Aceste modificări epigenetice pot oferi indicii despre ritmul de îmbătrânire al organismului.

Rezultatele au arătat că persoanele care raportau mai mulți „hasslers” în viața lor prezentau semne de îmbătrânire biologică mai rapidă. Conform metodei DunedinPACE, fiecare astfel de persoană în plus din cercul social era asociată cu o creștere de aproximativ 1,5% a ritmului de îmbătrânire. Pe parcursul a zece ani, acest lucru s-ar traduce prin aproximativ 1,8 luni suplimentare de îmbătrânire pentru fiecare „hassler”, notează IFL Science.

În comparații între persoane de aceeași vârstă cronologică, fiecare astfel de relație negativă era asociată cu aproximativ nouă luni suplimentare de îmbătrânire biologică.

Ce alte probleme de sănătate provoacă persoanele dificile?

Efectele nu s-au limitat doar la procesul de îmbătrânire. Participanții care aveau mai mulți „hasslers” au raportat și scoruri mai slabe la diferiți indicatori de sănătate, atât psihologici, cât și fizici.

Cercetătorii subliniază însă că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. „Ceea ce observăm este o asociere între prezența unor astfel de persoane și ritmul de îmbătrânire”, a explicat Lee.

Totuși, legătura este plauzibilă. Stresul cronic este cunoscut ca fiind asociat cu îmbătrânirea prematură, iar relațiile tensionate pot fi o sursă constantă de stres.

„Expunerea frecventă la astfel de persoane poate activa în mod cronic sistemele sensibile la stres, favorizând inflamația sistemică, dereglările epigenetice și stresul metabolic”, explică autorii studiului.

Deși se vorbește adesea despre efectele negative ale singurătății și izolării, cercetarea arată că simplul fapt de a avea mai multe relații sociale nu este neapărat benefic dacă acestea sunt dominate de tensiuni și conflicte.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au găsit o metodă mai precisă de a măsura caloriile arse

Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman

Cum și cât ne putem schimba personalitatea?

Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!