Un studiu a analizat în premieră ce efecte are cafeaua asupra axei intestin-creier

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O nouă cercetare realizată de APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare din cadrul University College Cork din Irlanda, a explorat în premieră și în mod cuprinzător mecanismele din spatele efectelor pozitive ale cafelei asupra axei intestin-creier.

Studiul publicat în Nature Communications dezvăluie modul în care consumul regulat de cafea, atât cu cofeină, cât și decofeinizată, poate afecta microbiomul intestinal și, în consecință, poate influența starea de spirit și nivelul de stres.

Beneficiile cafelei pentru digestie și starea de spirit au fost studiate pe scară largă, însă mecanismele exacte din spatele acestor efecte au rămas neclare.

Grupuri de 31 de băutori de cafea și 31 de non-băutori au fost studiate îndeaproape printr-o serie de teste psihologice, jurnale de consum de cofeină și alimente, precum și mostre de scaun și urină pentru a înțelege schimbările din microbiomul lor și percepția asupra stării de spirit sau a stresului.

„Băutorii de cafea” au fost definiți ca persoanele care consumă regulat 3–5 căni de cafea pe zi, cantitate stabilită de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) ca fiind sigură și moderată pentru majoritatea oamenilor.

Efectele pozitive ale cafelei asupra axei intestin-creier

Participanții s-au abținut mai întâi de la cafea timp de două săptămâni, fiind supuși unor evaluări psihologice regulate și recoltării de probe.

Această perioadă de abstinență pentru băutorii de cafea a corespuns cu schimbări semnificative în profilurile metaboliților din microbiomul intestinal, comparativ cu non-băutorii.

Cafeaua a fost reintrodusă băutorilor obișnuiți în regim „orb” (fără ca aceștia să știe ce tip primesc), jumătate dintre participanți consumând cafea decofeinizată și cealaltă jumătate cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat scoruri mai mici de stres perceput, depresie și impulsivitate, sugerând că băutul cafelei a îmbunătățit semnificativ starea de spirit, indiferent de conținutul de cofeină.

Bacterii precum Eggertella sp și Cryptobacterium curtum au crescut semnificativ la băutorii de cafea față de non-băutori.

Beneficii cognitive

Se crede că prima contribuie la secreția de acid gastric și intestinal, în timp ce a doua ar fi implicată în sinteza acizilor biliari, ambele putând juca un rol în eliminarea bacteriilor intestinale nesănătoase și a infecțiilor stomacale, scrie MedicalXpress.

S-a observat, de asemenea, o creștere a bacteriilor din încrengătura Firmicutes, care a fost asociată cu emoțiile pozitive la femei.

O îmbunătățire notabilă a învățării și memoriei a fost găsită doar la cei care au consumat cafea decofeinizată, sugerând că alte componente decât cofeina, cum ar fi polifenolii, sunt responsabile pentru aceste beneficii cognitive.

Cu toate acestea, în acest studiu, cercetătorii au descoperit că doar cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea sentimentelor de anxietate, precum și cu îmbunătățirea vigilenței și a atenției. Cofeina a fost, de asemenea, legată de un risc redus de inflamație.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Câtă cafea este bine să bem pentru a reduce stresul? Un studiu a aflat răspunsul!

Cafeaua de dimineață ar putea ajuta la combaterea cancerului, indică un studiu

Cum să faci cafeaua perfectă chiar și acasă, cu buget limitat

Cea mai scumpă cafea din lume: de ce kopi luwak are profilul aromatic unic