Copilul din Taung, prima dovadă solidă că oamenii își au originea în Africa, este și mai vechi decât se credea până acum

Copilul din Taung a schimbat modul în care înțelegem evoluția umană, oferind unele dintre primele dovezi concrete că strămoșii noștri au apărut în Africa. La peste un secol de la descoperirea sa, acest copil continuă să ofere informații importante despre originile îndepărtate ale speciei umane.

Craniul a fost descoperit în 1924 de către antropologul australian Raymond Dart, într-o carieră de calcar de lângă satul Taung din Africa de Sud. Deși era mic, comparabil ca dimensiune cu cel al unui pui de cimpanzeu, prezenta trăsături faciale mai apropiate de cele umane, precum fruntea înaltă, orbitele rotunjite și caninii mici.

Dart a identificat exemplarul ca aparținându-i speciei Australopithecus africanus, un hominin timpuriu care ocupa o poziție intermediară între marile maimuțe și strămoșii umani cu mers biped. Până în prezent, aceasta rămâne singura fosilă asociată fără îndoială cu specia. Alte fosile descoperite în situri din apropiere, precum Sterkfontein și Makapansgat, au fost incluse ulterior în aceeași categorie, însă cercetătorii nu au ajuns la un consens privind trăsăturile care definesc A. africanus.

Când ar fi trăit, de fapt, Copilul din Taung?

Un nou studiu realizat de bioantropologi de la Universitatea Liberă din Bruxelles (Belgia) pune sub semnul întrebării această clasificare. În primul rând, noile datări indică faptul că Copilul din Taung a trăit în urmă cu aproximativ 2,96-3,03 milioane de ani, fiind considerabil mai vechi decât estimarea anterioară de 2,58 milioane de ani.

În plus, analiza dinților și a structurii creierului sugerează că exemplarul era diferit de ceilalți hominini din sudul Africii clasificați în aceeași specie. Cercetătorii propun că aceste primate timpurii nu formau un grup uniform, ci reprezentau o populație diversă, modelată de schimbările climatice rapide.

Între cu 4 și cu 2,5 milioane de ani în urmă, ciclurile orbitale ale Pământului au provocat variații importante ale precipitațiilor în sud-estul Africii, alternând perioadele umede cu cele secetoase. Potrivit autorilor, aceste schimbări se reflectă în diversitatea trăsăturilor primatelor care au evoluat în regiune.

Unde trăia această specie?

Copilul din Taung pare să fi trăit într-o perioadă mai umedă, după cum sugerează polenul fosilizat descoperit alături de rămășițele sale. Prezența polenului de Podocarpus, un arbore întâlnit astăzi în regiuni mai umede, aflate la aproximativ 400 de kilometri distanță, indică existența unui habitat împădurit sau mlăștinos.

Pe măsură ce clima se modifica, habitatele se deplasau, iar populațiile de hominini migrau odată cu ele. Aceste deplasări au adus în contact grupuri diferite, favorizând încrucișările și hibridizarea, care au contribuit la diversitatea evolutivă a regiunii.

„Timp de peste 100 de ani, am presupus că acest copil era doar una dintre numeroasele fosile similare din acea perioadă. Descoperirile noastre răstoarnă această perspectivă. Arborele genealogic uman nu era un trunchi drept și ordonat, ci o rețea complicată, modelată de schimbările climatice”, a declarat profesoara Gabriele Macho, autoarea studiului.

Circumstanțele morții Copilului din Taung susțin, de asemenea, ipoteza că acesta trăia într-o zonă împădurită, nu într-o savană deschisă. Antropologii care au analizat leziunile de pe craniu au sugerat că ar fi putut fi ucis de o acvilă africană încoronată, una dintre cele mai puternice păsări răpitoare din Africa, ale cărei gheare pot zdrobi oasele.

Noul studiu susține această ipoteză, observând că aceste păsări trăiesc în prezent mai ales în pădurile africane cu arbori înalți și obișnuiesc să-și depoziteze prada în copaci. Deși pot fi întâlnite și deasupra savanelor, habitatul lor preferat este cel împădurit, scrie IFL Science.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât de vechi este sărutul? Istoria unuia dintre cele mai cunoscute gesturi de afecțiune

Ce ascund papirusurile îngropate de Vezuviu? Oamenii de știință au reușit să le descifreze!

Ce a dezvăluit un dinte vechi de 66 de milioane de ani despre Tyrannosaurus rex?

Momentul în care oamenii au început să folosească substanțe psihoactive, posibil descoperit