Home » Cultura » Pentru statul român, Brâncuşi a fost şi este doar manifestare a unui complex de inferioritate

Pentru statul român, Brâncuşi a fost şi este doar manifestare a unui complex de inferioritate

Oana Bujor 01.12.2017
Anul trecut s-au împlinit 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Nu ştiu cum se face, dar opera acestui om s-a dovedit tot timpul o „pălărie” prea mare pentru noi, românii.
În 1951, mai-marii vremii şi-au propus (din fericire, nu au izbutit) să-i dărâme „Coloana” de la Târgu Jiu. La puţină vreme după ce-au opintit să-i pună la pământ lucrarea amintită şi s-o valorifice la fier vechi, autorităţile comuniste au refuzat, cu mânie proletară, să accepte moştenirea pe care sculptorul a dorit s-o lase statului român – şi anume atelierul său parizian, cu toate lucrările ce se vor fi aflat într-însul la data decesului artistului. Acum, reconstruit în preajma Centrului Georges Pompidou, atelierul sculptorului se găseşte în proprietatea statului francez şi găzduieşte mai bine de 200 de lucrări ale artistului, sute de plăci fotografice realizate de acesta şi o impresionantă colecţie de instrumente de lucru şi de obiecte personale.
 
După 1990, aceeaşi „Coloană” a fost supusă unui foarte controversat proces de restaurare, ale cărui efecte asupra lucrării (de la structura de rezistenţă la finisare) nu au fost încă, obiectiv, evaluate.
 
Mai aproape de zilele noastre s-a luat decizia de a se „curăţa” lucrările din piatră ale Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu – „Poarta sărutului” şi „Masa tăcerii”. Zis şi făcut: numitele obiective au fost spălate cu detergent şi jet de apă cu mare presiune, precum se spală basculantele pe şantier. Intervenţia s-a lăsat cu găuri şi fisuri.
 
În timp ce la Târgu Jiu lucrările lui Brâncuşi erau bombardate cu apă, la Bucureşti s-a născut ideea creaţă de a-l deshuma pe „românul nostru” şi de a-l aduce acasă, în Hobiţa natală. Propunerea s-a bucurat chiar de o deloc de neglijat susţinere politică. Acum, Brâncuşi odihneşte în cimitirul parizian Montparnasse, avându-i parteneri de veşnicie, printre alţii, pe: Antoine Bourdelle, Carlos Fuentes, Man Ray, Guy de Maupassant, Emile Zola, Serge Gainsbourg, Jean Paul Sartre, dar şi pe „colegii” de origine română Clara Haskil, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Emil Cioran.
Sursa: Wikipedia
 
Spuneam de Hobiţa, unde din casa în care s-a născut Brâncuşi au mai rămas, prin „grija” celor care chiar ar fi trebuit să aibă grijă de ea, doar nişte bârne care putrezesc de zeci de ani (Muzeul Brâncuşi din Hobiţa funcţionează într-o casă alăturată, dar care nu are nicio legătură cu sculptorul).
 
Într-un elan heirupistic, statul român a încercat să înscrie Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. Din pricina felului în care a fost alcătuită documentaţia, tentativa s-a soldat cu un ruşinos eşec.
 
Încă şi mai recent, statul român şi-a propus să cumpere, de la un proprietar particular, o lucrare de Brâncuşi – „Cuminţenia pământului”. Rezultatul a fost (şi este, încă) un circ penibil care transcende mai multe guverne.
 
Brâncuşi ăsta se dovedeşte a fi, pentru noi, chiar şi la 140 de ani de la naşterea sa, o bătaie de cap în plus, o belea care se tot ţine scai de capul nostru.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 
 
 
Cele mai noi articole
Egalitatea de șanse la locul de muncă, în scădere. Cum ajută inteligența artificială
Egalitatea de șanse la locul de muncă, în scădere. Cum ajută inteligența artificială
Secvențe genetice ale coronavirusului din Wuhan, șterse anul trecut, recuperate de oamenii de știință
Secvențe genetice ale coronavirusului din Wuhan, șterse anul trecut, recuperate de oamenii de știință
Un schelet încătușat ar putea fi prima dovadă a sclaviei din Anglia romană
Un schelet încătușat ar putea fi prima dovadă a sclaviei din Anglia romană
Taxiurile zburătoare ar putea deveni o tehnologie fezabilă cu ajutorul unor noi baterii
Taxiurile zburătoare ar putea deveni o tehnologie fezabilă cu ajutorul unor noi baterii
Varianta Delta va deveni dominantă în România în august. Gheorghiță: 9 din 10 cazuri vor fi cu tulpină Delta
Varianta Delta va deveni dominantă în România în august. Gheorghiță: 9 din 10 cazuri vor fi cu tulpină Delta
Războiul care a schimbat istoria. Ce s-a întâmplat în Coreea
Războiul care a schimbat istoria. Ce s-a întâmplat în Coreea
Neutralitate climatică până în 2050. Parlamentul European a aprobat Legea climei
Neutralitate climatică până în 2050. Parlamentul European a aprobat Legea climei
Valeriu Gheorghiță: În România sunt 44 de tulpini COVID -19, majoritatea autohtone
Valeriu Gheorghiță: În România sunt 44 de tulpini COVID -19, majoritatea autohtone
Vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, relaționat cu o boală rară de sânge – studiu din Israel
Vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, relaționat cu o boală rară de sânge – studiu din Israel
O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile
O companie va începe să livreze o cască de 50.000 de dolari care îți poate citi gândurile
Gheţarii cu mercur din Groenlanda, o amenințare pentru omenire
Gheţarii cu mercur din Groenlanda, o amenințare pentru omenire
Pandemia a făcut un număr uriaș de milionari
Pandemia a făcut un număr uriaș de milionari
Temerile elevilor legate de efectele adverse ale vaccinului împotriva COVID-19
Temerile elevilor legate de efectele adverse ale vaccinului împotriva COVID-19
Cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, situat în județul Mureș, se redeschide vineri
Cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, situat în județul Mureș, se redeschide vineri
Muntenegru, în pericol să piardă o parte din teritoriu
Muntenegru, în pericol să piardă o parte din teritoriu
Primul autobuz electric românesc, în probe pe străzile din Brăila
Primul autobuz electric românesc, în probe pe străzile din Brăila
Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia
Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia
Armata israeliană a dezvăluit un laser capabil să ardă drone din zbor și să le prăbușească
Armata israeliană a dezvăluit un laser capabil să ardă drone din zbor și să le prăbușească