Comorile nepreţuite de lângă Dunăre cad pradă unui flagel de neoprit

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Arheologul Krasmira Luka, coordonatorul unei echipe de cercetători ce excavează o parte din situl ce se întinde pe 80 de hectare, afirmă că hoţii au descins în repetate rânduri în această zonă. Aceştia sapă în căutare de monede şi bijuterii din antichitate. Hoţii distrug toate celelalte artefacte descoperite, inclusiv vase de ceramică de o valoare inestimabilă şi alte artefacte importante.

„A distruge aceste artefacte nu este doar o infracţiune, este o tragedie ireparabilă”, a declarat Luka, privind cioburile de ceramică lăsate în urmă de jefuitori. „În ziua următoare după ce echipa noastră părăseşte situl, hoţii îşi fac apariţia. Este o luptă inegală”, spune cercetătorul.

• Germania avertizează că Rusia ar putea ataca NATO până în 2029
• John Travolta a primit Palme d’Or onorific pentru întreaga carieră

Pentru că s-a situat la răscrucea multor civilizaţii străvechi, solul Bulgariei găzduieşte nenumărate artefacte din antichitate. Cercetătorii estimează că Italia şi Grecia sunt singurele ţări europene mai bogate în tezaure arheologice. Din nefericire, autorităţile bulgare nu pot preveni jefuirea acestora. Un raport emis de poliţie estimează că până la 50.000 de persoane efectuează zilnic expediţii în căutare de comori. Angel Papazelov, un oficial din poliţia bulgară, estimează că sute de mii de artefacte preţioase sunt scoase ilegal din ţară în fiecare an, dealerii de obiecte de contrabandă obţinând din vânzarea acestora 40 de milioane de dolari.

Ratiaria reprezintă exemplul cel mai drastic al acestui jaf. Primele săpături au fost efectuate de arheologii bulgari între 1958 şi 1962. În 1976 acestea au fost continuate de o echipă de cercetători italieni, însă aceştia au părăsit situl în 1991 din cauza lipsei de fonduri. Experţii afirmă că Ratiaria este unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume, însă subliniază că jafurile reprezintă o ameninţare gravă.

„Ratiaria este un sit arheologic şi istoric de mare însemnătate, fiind important nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga lume, oferind perspective unice asupra Imperiului Roman”, explică Jamie Burrows, un arheolog de la Universitatea Nottingham care a studiat acest sit timp de mai mulţi ani. „Acest sit ar fi putut fi Pompeii-ul Bulgariei, aducând bogăţie într-o regiune săracă ce are o mare nevoie de turism”, afirmă expertul. „Fără un efort rapid, această şansă va fi ratată”, concluzionează Burrows.

Siturile antice erau protejate în timpul comunismului, omniprezenţa poliţiei şi pedepsele aspre descuranjând potenţialii jefuitori. De la căderea regimului totalitar, multe persoane au recurs la jefuirea acestor situri pentru a-şi câştiga existenţa. Benzile de jefuitori sunt organizate de grupările mafiote locale, prădătorii fiind dotaţi cu detectoare de metale, buldozere, tractoare şi chiar cu vehicule care au aparţinut armatei.

În Bulgaria se găsesc câteva dintre cele mai importante resurse culturale din întreaga Europă. Printre acestea se numără artefacte din Neolitic, Chalcolitic şi din Epoca de Bronz. De asemenea, în Bulgaria se găsesc ruinele unor centre urbane romane, greceşti şi bizantine. Cele mai importante comori arheologice sunt cele lăsate în urmă de traci, mormintele acestora conţinând bijuterii din aur şi argint.

În această lună, la graniţa Bulgariei cu Serbia (aflată la câţiva kilometri de Ratiaria) au fost capturate 5.000 de obiecte romane. Acestea au fost oferite Muzeului Naţional de Istorie din Sofia. Prezentând noua colecţie, directorul muzeului a spus că este fericit că a recuperat această comoară, însă totodată întristat, deoarece captura a demonstrat cât de răspândit este jaful siturilor arheologice din Bulgaria.

Nivelul scăzut de trai al persoanelor care trăiesc în apropiere de aceste situri istorice contribuie la acest flagel. Luka a relatat povestea unui om din satul Archar, aflat lângă Ratiaria, care a descoperit o monedă de aur şi a vândut-o cu 1.500 de euro, echivalentul a patru salarii medii. „Câteva luni mai târziu, aceeaşi monedă a fost revândută în Germania pentru mult mai mulţi bani”, a explicat arheologul.

„Dar cei care jefuiesc comorile cu lopeţile nu singurele persoane responsabile”, subliniază Luka. „Sunt mult mai mulţi oameni la un nivel înalt, care se bucură de protecţie”, afirmă specialistul.

Rata şomajului în Archar, unde trăiesc 2.700 de persoane, depăşeşte 50%. Primarul Emil Georgiev a declarat că a obţinut fonduri guvernamentale care permit angajarea a opt paznici pentru situl arheologic, însă nu a putut explica cum ar putea aceştia să protejeze un sit de 80 de hectare.

Cu toate acestea, noul guvernator al regiunii, Tsvetan Arsenov, afirmă că protejarea sitului arheologic şi atragerea turiştilor se numără printre priorităţile sale, însă a subliniat că aceste lucruri sunt greu de realizat într-o perioadă de criză economică.

Sursa: Associated Press