Home » D:News » Comorile nepreţuite de lângă Dunăre cad pradă unui flagel de neoprit

Comorile nepreţuite de lângă Dunăre cad pradă unui flagel de neoprit

10.26.2012
Comorile nepreţuite de lângă Dunăre cad pradă unui flagel de neoprit
Pe malurile Dunării, în nord-vestul Bulgariei, se află ruinele unei foste aşezări romane – Ratiaria, un sit arheologic de o valoare nepreţuită. Ratiaria a fost cucerită mai întâi de dacii conduşi de Burebista, iar ulterior de către romani. Craterele ce marchează astăzi situl de patrimoniu sunt dovezi ce atestă că această comoară arheologică este ameninţată de o gravă problemă: jefuitori care sapă în căutare de artefacte pe care să le vândă pe piaţa neagră.

Arheologul Krasmira Luka, coordonatorul unei echipe de cercetători ce excavează o parte din situl ce se întinde pe 80 de hectare, afirmă că hoţii au descins în repetate rânduri în această zonă. Aceştia sapă în căutare de monede şi bijuterii din antichitate. Hoţii distrug toate celelalte artefacte descoperite, inclusiv vase de ceramică de o valoare inestimabilă şi alte artefacte importante.

„A distruge aceste artefacte nu este doar o infracţiune, este o tragedie ireparabilă”, a declarat Luka, privind cioburile de ceramică lăsate în urmă de jefuitori. „În ziua următoare după ce echipa noastră părăseşte situl, hoţii îşi fac apariţia. Este o luptă inegală”, spune cercetătorul.

Pentru că s-a situat la răscrucea multor civilizaţii străvechi, solul Bulgariei găzduieşte nenumărate artefacte din antichitate. Cercetătorii estimează că Italia şi Grecia sunt singurele ţări europene mai bogate în tezaure arheologice. Din nefericire, autorităţile bulgare nu pot preveni jefuirea acestora. Un raport emis de poliţie estimează că până la 50.000 de persoane efectuează zilnic expediţii în căutare de comori. Angel Papazelov, un oficial din poliţia bulgară, estimează că sute de mii de artefacte preţioase sunt scoase ilegal din ţară în fiecare an, dealerii de obiecte de contrabandă obţinând din vânzarea acestora 40 de milioane de dolari.

Ratiaria reprezintă exemplul cel mai drastic al acestui jaf. Primele săpături au fost efectuate de arheologii bulgari între 1958 şi 1962. În 1976 acestea au fost continuate de o echipă de cercetători italieni, însă aceştia au părăsit situl în 1991 din cauza lipsei de fonduri. Experţii afirmă că Ratiaria este unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume, însă subliniază că jafurile reprezintă o ameninţare gravă.

„Ratiaria este un sit arheologic şi istoric de mare însemnătate, fiind important nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga lume, oferind perspective unice asupra Imperiului Roman”, explică Jamie Burrows, un arheolog de la Universitatea Nottingham care a studiat acest sit timp de mai mulţi ani. „Acest sit ar fi putut fi Pompeii-ul Bulgariei, aducând bogăţie într-o regiune săracă ce are o mare nevoie de turism”, afirmă expertul. „Fără un efort rapid, această şansă va fi ratată”, concluzionează Burrows.

Siturile antice erau protejate în timpul comunismului, omniprezenţa poliţiei şi pedepsele aspre descuranjând potenţialii jefuitori. De la căderea regimului totalitar, multe persoane au recurs la jefuirea acestor situri pentru a-şi câştiga existenţa. Benzile de jefuitori sunt organizate de grupările mafiote locale, prădătorii fiind dotaţi cu detectoare de metale, buldozere, tractoare şi chiar cu vehicule care au aparţinut armatei.

În Bulgaria se găsesc câteva dintre cele mai importante resurse culturale din întreaga Europă. Printre acestea se numără artefacte din Neolitic, Chalcolitic şi din Epoca de Bronz. De asemenea, în Bulgaria se găsesc ruinele unor centre urbane romane, greceşti şi bizantine. Cele mai importante comori arheologice sunt cele lăsate în urmă de traci, mormintele acestora conţinând bijuterii din aur şi argint.

În această lună, la graniţa Bulgariei cu Serbia (aflată la câţiva kilometri de Ratiaria) au fost capturate 5.000 de obiecte romane. Acestea au fost oferite Muzeului Naţional de Istorie din Sofia. Prezentând noua colecţie, directorul muzeului a spus că este fericit că a recuperat această comoară, însă totodată întristat, deoarece captura a demonstrat cât de răspândit este jaful siturilor arheologice din Bulgaria.

Nivelul scăzut de trai al persoanelor care trăiesc în apropiere de aceste situri istorice contribuie la acest flagel. Luka a relatat povestea unui om din satul Archar, aflat lângă Ratiaria, care a descoperit o monedă de aur şi a vândut-o cu 1.500 de euro, echivalentul a patru salarii medii. „Câteva luni mai târziu, aceeaşi monedă a fost revândută în Germania pentru mult mai mulţi bani”, a explicat arheologul.

„Dar cei care jefuiesc comorile cu lopeţile nu singurele persoane responsabile”, subliniază Luka. „Sunt mult mai mulţi oameni la un nivel înalt, care se bucură de protecţie”, afirmă specialistul.

Rata şomajului în Archar, unde trăiesc 2.700 de persoane, depăşeşte 50%. Primarul Emil Georgiev a declarat că a obţinut fonduri guvernamentale care permit angajarea a opt paznici pentru situl arheologic, însă nu a putut explica cum ar putea aceştia să protejeze un sit de 80 de hectare.

Cu toate acestea, noul guvernator al regiunii, Tsvetan Arsenov, afirmă că protejarea sitului arheologic şi atragerea turiştilor se numără printre priorităţile sale, însă a subliniat că aceste lucruri sunt greu de realizat într-o perioadă de criză economică.

Sursa: Associated Press

Cele mai noi articole
Ar putea exista vreodată creaturi de mărimea lui Godzilla sau King Kong?
Ar putea exista vreodată creaturi de mărimea lui Godzilla sau King Kong?
6 instrumente spațiale care s-au ciocnit de corpuri cerești de dragul științei
6 instrumente spațiale care s-au ciocnit de corpuri cerești de dragul științei
Bulele de aer din gheața din Antarctica indică o cauză a scăderii oxigenului
Bulele de aer din gheața din Antarctica indică o cauză a scăderii oxigenului
Chiar este posibil să devii accidental alergic la carnea roșie. Explicația științifică
Chiar este posibil să devii accidental alergic la carnea roșie. Explicația științifică
Lusitania, nava care a contribuit la intrarea SUA în Primul Război Mondial
Lusitania, nava care a contribuit la intrarea SUA în Primul Război Mondial
Experții spun că Omicron este „cel mai exploziv și mai transmisibil virus din istorie”
Experții spun că Omicron este „cel mai exploziv și mai transmisibil virus din istorie”
„Soarele artificial” al Chinei a doborât un nou record mondial pentru fuziunea plasmei
„Soarele artificial” al Chinei a doborât un nou record mondial pentru fuziunea plasmei
Forțele Spetsnaz, arma cea mai de preț a Rusiei
Forțele Spetsnaz, arma cea mai de preț a Rusiei
Un vehicul electric inspirat de Tesla Cybertruck te-ar putea ajuta să cureți zăpada
Un vehicul electric inspirat de Tesla Cybertruck te-ar putea ajuta să cureți zăpada
Un dietetician explică de ce nu toate caloriile sunt la fel
Un dietetician explică de ce nu toate caloriile sunt la fel
Masculii tineri de elefant își controlează agresivitatea dacă în apropiere se află masculi mai în vârstă
Masculii tineri de elefant își controlează agresivitatea dacă în apropiere se află masculi mai în vârstă
Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia
Primul preşedinte american care a fost SILIT să îşi dea demisia
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Antenele de satelit Starlink ale lui Elon Musk, „un adevărat magnet” pentru pisici
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Mercedes a dezvăluit o mașină electrică ce ar putea să depăşească bariera de 1.000 km autonomie
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”