Cercetătorii americani au găsit noi ''candidaţi ideali'' pentru a identifica urme ale existenţei unor forme de viaţă.
În urmă cu circa 3,4 miliarde de ani, pe Terra apăreau primele forme de viaţă, în timp ce pe Marte se crede că existau oceane sărate vaste, care, de asemenea, puteau găzdui organisme vii. Dar, conform unui nou studiu, aceste forme de viaţă ar fi dispărut parţial în timpul unor tsunami provocate în urma impactului unor meteoriţi.
O echipă de cercetători americani a folosit tehnici imagistice avansate şi simulări numerice pentru a explica modul în care doi meteoriţi ar fi provocat în oceanele de pe Marte valuri cu o înălţime de până la 120 de metri. Specialiştii spun că în urma acestor impacturi s-ar fi format ţărmurile înalte descoperite până acum în mai multe regiuni de pe planetă.
Structura ţărmurilor oceanelor de pe Marte în urmă cu 3,4 miliarde de ani (Foto:space.com/Alexis Rodriguez)
Descoperirile făcute de cercetătorii americani le-ar putea oferi acestora noi indicii referitoare la posibilitatea ca pe Marte să fi existat sau încă să existe organisme vii. ,,Pentru mai mult de un sfert de secol, eşecul de a identifica linia de coastă a fostelor oceane de pe Marte a fost considerată ca fiind incompatibilă cu ipoteza conform căreia un vast ocean a existat pe Marte în urmă cu aproximativ 3,4 de miliarde de ani. Descoperirea noastră oferă o soluţie simplă la această problemă: sedimentele formate în urma tsunami-urilor sunt cele care au conturat malurile oceanelor existente în trecut pe planeta roşie", susţine Alexis Rodriguez, specialist al Planetary Science Institute din Tucson, SUA.
Zonele indicate sunt cele care au suferit schimbări în urma celor două tsunami-uri (Foto:space.com/Alexis Rodriguez)
Se presupune că ţărmurile oceanelor au fost formate din sedimentele rezultate în timpul activităţii celor două tsunami-uri care ar fi avut loc în urmă cu câteva miliarde de ani pe Marte. ,,Acum aproximativ 3,4 miliarde de ani, impactul unui meteorit a declanşat primul val de tsunami. În urma acestuia s-au format canale în care apa rezultată era transportată înapoi în oceane", a declarat unul dintre coordonatorii studiului, dr. Alberto Fairen.
Depozitele de gheaţă formate în urma celui de-al doilea tsunami (Foto:sciencenews.org)
În perioada dintre cele două tipuri de impact, temperatura de pe Marte a scăzut foarte mult, ceea ce a dus la îngheţarea apei din oceane. Climatul semnificativ mai rece a făcut ca apele oceanelor să se retragă, astfel că în urma acestui fenomen s-au format ţărmuri secundare.
Sursa:dailymail.co.uk
În urma celui de-al doilea tsunami s-au format bucăţi de gheaţă, care sugerează că apele oceanelor aveau un conţinut de sare extrem de ridicat. Specialiştii americani spun că aceste structuri ar fi ,,candidaţii ideali" pentru a identifica urme ale existenţei unor forme de viaţă. ,,În etapele viitoare ale cercetărilor noastre, sperăm să putem afla care sunt zonele în care se află aceste structuri pentru a le putea investiga cu ajutorul unor roboţi sau al unor astronauţi", a adăugat, în final, Alexis Rodriguez.
Ufologii au analizat înregistrările roverului Curiosity, care cutreieră pe suprafaţa planetei Marte, şi pretind că au identificat dovezi ale unui Sfinx.
Valentine's Day. Mai jos găsiţi o serie de mesaje frumoase, romantice sau amuzante, precum şi citate celebre, pe care le puteţi trimite de Ziua Îndrăgostiţilor. Deşi este o sărbătoare importată, Valentine's Day a prins la mulţi români. În afară de cadouri şi flori, îndrăgostiţii îşi declară din nou dragostea, pe 14 februarie, prin mesaje.
Dacă îi întrebi pe tinerii români care este ziua în care sărbătoresc dragostea şi fac cadouri iubiţilor sau iubitelor, îţi răspund, fără a sta pe gânduri, Valentine's Day - sărbătoarea de import care s-a transformat în ultimul timp într-o adevărată desfăşurare de forţe atât pentru cuplurile aflate în căutarea darului ideal, dar şi pentru comercianţi care speculează din plin noua modă. Puţini sunt cei care îşi amintesc că românii au propria sărbătoare a dragostei,…
Inimioare de pluş, bijuterii, bomboane de ciocolată, flori, felicitări şi cine la lumina lumânărilor. Cupluri îmbrăţişate, ţinându-se de mână şi sărutându-se parcă mai mult decât în orice altă zi a anului. Pentru unii, chiar un prilej pentru a pleca într-o vacanţă în doi. Aşa arată acum sărbătoarea internaţională a dragostei - Valentine's Day. Atât de mult i-a fascinat pe români această "celebrare de import", încât au dat uitării autohtonul Dragobete şi au adoptat-o.…
Vlăduţ, băieţelul de doar şase ani al colegului nostru, diagnosticat cu neuroblastom şi alte două tumori, a început investigaţiile medicale în Israel. Are un drum lung în faţă şi are nevoie de fiecare dintre noi. Donaţii se pot face şi prin SMS la numărul 8828 cu textul Vladut.
Având o istorie a locului de patru secole, Palatul Cotroceni este una dintre clădirile cele mai importante ale României, în care s-au luat decizii care au influenţat decisiv ţara noastră. Poate cel mai important este Consiliul de Coroană din august 1916 în care s-a discutat intrarea României în Primul Război Mondial, participare care va duce în cele din urmă la realizarea Marii Uniri de la 1918.
Clădirea aflată pe strada Dionisie Lupu nr.46 din Capitală reprezintă un simbol al stilului romantic cu influenţe neogotice. În ciuda frumuseţii sale arhitecturale, locuinţa ridicată în jurul anului 1860 pentru Cezar Librecht păstrează în interiorul său povestea unuia dintre primele scandaluri de corupţie din istoria ţării.
Anul 2018 a fost un an excelent şi plin de descoperiri în neuroştiinţe, dovedind că, deşi creierul este organul nostru principal, deţine încă multe secrete. Chiar şi în secolul XXI, cercetătorii descoperă aspecte fundamentale cu privire la acest ţesut cu o masă de doar aproximativ 1,4 kilograme.
De la o berărie veche de 13.000 de ani la un oraş demult pierdut, ce ar fi fost construit de către prizonierii Războiului Troian, acestea sunt unele dintre cele mai importante descoperiri istorice din 2018.
Jurnaliştii care relatează ştirile din domeniul ştiinţei şi-au făcut propriile clasamente cu cele mai importante realizări înregistrate în domeniul lor în 2018, acesta fiind cazul şi jurnaliştilor de la Science News. Unele dintre evenimentele alese vorbesc despre investigaţii în cele mai îndepărtate colţuri ale Universului, iar altele s-au concentrat asupra rezolvării unor mistere cu ajutorul geneticii ori asupra intervenţiilor de salvare în cazuri care au ţinut lumea cu sufletul…
Anul 2018 a fost plin în descoperiri ştiinţifice, iar unele dintre acestea au fost extrem de bizare, depăşind aşteptările normale şi dovedind că lumea înconjurătoare este în continuare plină de secrete.
Oumuamua este un asteroid misterios considerat a fi primul obiect interstelar observat în Sistemul Solar. Un grup de specialişti consideră că aceasta ar putea fi o structură extraterestră ce este în căutarea semnelor existenţei vieţii.
NASA doreşte să găsească urme de viaţă extraterestră. Deşi agenţia spaţială americană nu a găsit dovezi clare ale existenţei extratereştrilor, un savant NASA crede că deja am fost vizitaţi de extratereştri, aici, pe Terra.
Guvernul Norvegiei doreşte ca până în 2020 să finalizeze un proiect infrastructural revoluţionar. Valoarea acestuia se ridică la 40 miliarde de dolari, relatează CNN.