Rămăşiţe umane vechi de 800 de ani păstrează genomul unei infecţii letale

Arheologul Henrike Kiesewtter, de la Universitatea Tuebingen, din Germania, examina rămăşiţele unei femei de 30 de ani dezgropată în zona de lângă oraşul antic Troia, când a descoperit doi noduli calcifiaţi sub coastele scheletului. La prima vedere, păreau noduli formaţi în urma tuberculozei.

Însă, în urma testelor făcute de Caitlin Pepperell, profesor de medicină şi microbiologie la Universitatea Wisconsin-Madison şi expert în evoluţia patogenilor, rezultatele au arătat că nodulii nu erau din cauza tuberculozei.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Intrigaţi, savanţii au deschis aceşti noduli şi au găsit bacterii din genul Staphylococcus, care include bacteria S. aureus, care este extrem de patogenică. Aceste mostre au fost trimise în Canada, la Hendrick Poinar de la Universitatea Ontario, al cărui laborator este specializat în analizarea ADN-ului antic.

Poinar a dezvăluit că „aceste mostre conţineau suficient ADN pentru a reconstrui în întregime genomurile a două specii de bacterie, Staphylococcus saprophyticus şi Gardnerella vaginalis, care au infectat femeia şi cel mai probabil au dus la moartea acesteia”.

Apoi, cercetătorii Poinar şi Pepperell au condus echipa în producerea unui „portret” a bacteriei Staphylococcus saprophyticus. Calcifierea a permis ADN-ului să fie păstrat în condiţii bune, un procent de 31-58% din totalul de ADN a provenit de la această bacterie, comparativ cu 1%, cât se aşteaptă în mod normal în cazul ADN-ului cu o asemenea vechime.

Conform studiului publicat în jurnalul eLifie, femeia a murit din cauza bolii chorioamniotită, care este o infecţie a placentei, a lichidului amniotic şi a membranei din jurul fetusului. Pe lângă ADN-ul femeii şi al bacteriilor, savanţii au mai găsit şi cromozomul Y, care aparţinea unui băiat.

Deşi multe femei au murit în urma complicaţiilor la naştere în timpurile antice, este extrem de rară descoperirea speticemiei maternale în siturile arheologice.

Această infecţie nu se mai întâlneşte la oameni în perioada modernă, decât în zonele sărace, întâlnindu-se de obicei la animalele domestice. Cel mai probabil, proximitatea animalelor duce la infectarea oamenilor cu această bacterie.

Sursa: History

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperire FASCINANTĂ, făcută de un arheolog amator în Scoţia. Sunt câteva sute – FOTO

După 500 de ani, mormântul lui Iisus a fost deschis din nou. ”Am fost uimiţi ce am găsit sub plăcile de marmură” – VIDEO

Un mormânt misterios a fost descoperit în Grecia. ”Nu ştim dacă este îngropat în interiorul lui” – VIDEO

Noi descoperiri impresionante au fost făcute în mormântul lui Iisus