Cine a fost Cassini, cercetătorul în onoarea căruia a fost denumită sonda spaţială trimisă pe orbita lui Saturn. Sonda va avea acelaşi destin precum cel care a inspirat-o

Totuşi, puţini oameni ştiu originile primelor descoperiri despre planeta Saturn, care au determinat alegerea numelui sondei, scrie Science News Magazine.

Gian Domenico Cassini a fost un astronom italian, născut în Perindaldo în 1625, în perioada în care Galileo se lupta cu biserica despre descoperirile lui Copernic conform cărora Pământul orbitează în jurul Soarelui. Ca mulţi alţi erudiţi ai perioadei, Cassini avea ocupaţii pluridisciplinare, de la matematică la poezie.

• O nouă specie de dinozauri este printre cele mai mici descoperite vreodată
• Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă

Şi-a început drumul în ştiinţă prin astrologie, care atunci era văzută cu alţi ochi. De fapt, astronomia s-a dezvoltat pentru a realiza previziuni astrologice mai exacte.

De la savanţii din Bologna de atunci, Cassini a învăţat importanţa folosirii instrumentelor de calitate pentru a realiza cele mai precise măsurători posibile. Talentele sale au ieşit uşor în evidenţă, iar în 1650 a dobândit o catedră la universitatea din Bologna.

Cassini era un tip de savant mai conservator, nefiind de acord cu teoria heliocentrică a lui Copernic şi a lui Galilei. Acesta a preferat poziţia lui Tycho Brahe conform căreia celelalte planete orbitau Soarele, dar Soarele orbita Pământul. Totuşi, după un timp, Cassini a acceptat teoria copernicană. De asemenea, acesta nu era un susţinător al teoriei newtoniene a gravitaţiei.

Credit: Wikimedia Commons

În astronomie, avea un interes particular pentru comete, dar era specializat şi în Soare şi în eclipsele solare. Cassini ştia că prieteniile utile îi pot aduce unelte mai performante, aşa cum a fost cazul prieteniilor cu cei care fabricau lentile. Având la dispoziţie cele mai bune intrumente de observaţie din lume, Cassini a fost capabil să calculeze cu precizie rata de rotaţie a lui Jupiter şi a lui Marte.

Mai important, a reuşit ceea ce nu a reuşit nici măcar Galilei. A putut să descrie cu acurateţe mişcările sateliţilor lui Jupiter. Pe calculele lui Cassini s-a bazat astronomul danez Olaus Rømer atunci când a putut măsura viteza luminii.

În 1669, Cassini s-a mutat la Paris, cu o poziţie importantă în academia de ştiinţe franceză. Deşi nu s-a adaptat mediului academic francez, iar stilul său autoritar nu a fost pe placul colegilor, acesta a reuşit să elaboreze un program de observaţii astronomice. În 1673, a devenit cetăţean francez şi s-a căsătorit cu fiica unui oficial francez suficient de bogat încât să obţină un castel ca refugiu de vacanţă.

Vârful carierei sale au fost observaţiile asupra lui Saturn

Statutul social i-a oferit posibilitatea să continue observaţiile astronomice, trecând la Saturn. În 1671, a descoperit luna saturniană Iapetus şi a găsit alta, Rhea, în anul următor. De asemenea, a descoperit şi lunile Tethys şi Dione.

A analizat inelul din jurul lui Saturn şi a observat că de fapt sunt două mari inele separate – banda întunecată dintre cele două este cunoscută astăzi ca diviziunea lui Cassini. Mai mult decât atât, Cassini a speculat, mai mult sau mai puţin corect, că inelele sunt alcătuite din mici particule care orbitează planeta.

Astfel, Cassini a cercetat şi a descoperit lucruri uimitoare pentru vremea sa despre Saturn, aşa cum şi sonda care a fost numită în onoarea cercetătorului din perioada modernă timpurie a descoperit în timpurile moderne. În curând, sonda Cassini va orbi şi va muri; Cassini, omul, a orbit cu doi ani înainte să moară, în anul 1712.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Sonda Cassini ajunge azi între Saturn şi inelele sale. Mişcarea face parte din ,,Marele Final” ce va oferi informaţii importante despre gigantul gazos

Cassini a transmis primele imagini cu Saturn către Pământ

NASA va distruge o sondă de 3,26 de miliarde de dolari. Celebra sondă Cassini a descoperit o lume care are potenţialul de a susţine viaţa

Sonda Cassini a reluat, cu succes, conexiunea cu Pământul. ,,Nicio sondă spaţială nu a ajuns vreodată atât de aproape de Saturn”