Istoria cărţilor de bucate: Lebăda şi păunul, printre ingredientele preferate ale aristocraţilor şi regilor

Tradiţia scrierii reţetelor, spun unii istorici, a început în Mesopotamia. Arheologii au descoperit trei mese akkadiene care datează din anul 1750 î.Hr,. pe suprafaţa lor fiind descrise felurile de mâncare pe care le consuma regele, informează Mail Online. 

Pe suprafaţa celor trei mese din lut create în Mesopotamia sunt prezentate 25 de feluri diferite de tocăniţă, majoritatea având în compoziţie carne, dar sunt şi unele vegetariene. Experţii care au descifrat textul străvechi au afirmat că reţetele conţin doar ingredientele, nu şi modul de preparare. De la inscipţiile în lut, oamenii au trecut la manuscrise pentru a transmite mai departe  detaliile despre felurile de mâncare pe care le consumau. 

• A fost Caligula cel mai nebun dintre împărații romani? L-a amenințat pe zeul Jupiter că-l va…
• Bob Lazar: Zona 51 și Farfuriile Zburătoare

Sursa: Universitatea Yale

O colecţie de reţete romane care datează din secolul al-V-lea au fost printre primele adunate într-o carte de bucate. Cunoscut cu denumirea Apicuis, experţii consideră că textul este scris în latină vulgară, cartea a fost inscripţionată cu denumirea ,,De re coquinaria” (,,Arta gătitului”). Precum reţetele scrise pe mesele din lut, şi acestea erau destinate claselor sociale superioare, deoarece conţineau ingrediente exotice pentru acea vreme, precum flamingo.

În Evul Mediu a fost creată cartea Ibn Sayyar al-Warraq, ce însuma reţetele culturii gastronomice islamice. O altă carte denumită Kitab al-Tabith conţinea preparate persiene, bogate în ierburi, precum busuioc, mentă sau coriandru. Istoricul culinar Charles Perry nota că aristocraţii musulmani care au scris această carte au inclus o tocană medievală care combina plante medicinale şi brânză. 

Sursa: Wikimedia Commons

În anul 1300, Guillaume Taillevent, bucătar la curtea lui Charles al-V-lea al Franţei, şi-a notat tehnicile de gătit într-o carte în care erau incluse şi reţete pentru aristocraţi, precum supa de pui. În jurul anului 1390, bucătarul personal al regelui Richard al-II-lea a scris o carte de bucate ce includea 196 de reţete create atât pentru servitori, cât şi pentru familia regală. În acea perioadă, printre delicatesele consumate se număra lebăda, păunul şi ,,blanc mang”(budincă din lapte), însă precum în cărţile anterioare erau precizate doar ingredientele, nu şi modul de preparare. Prima carte de bucate tipărită a fost publicată în Veneţia de către Laurentius de Aquila şi Sibylinus Umber, în 1475. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: