Biserica Catolică este responsabilă de individualismul occidental

Psihologii sunt de părere că persoanele din Europa Occidentală, în sens geografic şi cultural, tind să fie diferite faţă de orice alt grup de pe planetă, fiind mai nonconformişti, individualişti şi arătând o încredere mai mare în străini. O astfel de afirmaţie ridică întrebări precum: „De ce?” şi „Care este cauza acestui fenomen?”. Un studiu recent identifică factorul care a dus la o astfel de evoluţie culturală a oamenilor din Europa de Vest: Biserica Catolică, notează Live Science.

Confrm acestui studiu, culturile şi regiunile în care Biserica Catolică şi-a impus, într-o măsură mai mare sau mai mică, normele morale şi sociale, s-a produs o modelare a psihologiei sociale. Instituţia familiei monogame, cu regulile spcifice care permit formarea, dar împiedică destrămarea (n.r. formală) acesteia, este cea care a dus la dispariţia formelor de organziare tribalică, înlocuindu-le cu unităţi sociale mai mici şi care permit colaborarea unui număr mai mare de indivizi.

• Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
• Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin

„Multe decenii de cercetări au arătat că psihologia occidentalilor este diferită de restul lumii, prin faptul că este mai individualistă, analitică şi mai puţin supusă conformismului. Cu toate acestea, până acum, nu am avut o explicaţie bună despre modul în care oamenii din Occident au sfârşit să aibă o psihologie atât de unică”, explică dr. Steven Heine, profesor al catedrei de Psihologie a Universităţii British Columbia, care nu a colaborat în cadrul acestui studiu. „Această lucrare demonstrează în mod convingător că reţelele de rudenie ale oamenilor sunt centrale pentru psihologia lor şi că Biserica Catolică medievală a instituit unele politici privind structura familiei care au un impact de anvergură, care continuă să afecteze modul în care oamenii din Occident gândesc şi astăzi, chiar dacă nu sunt religioşi”, mai explică acesta.

Acest studiu recent pleacă de la decoperirile pe care un studiu din 2010, realizat de către Joe Henrich, de la Universitatea Harvard, dr. Steven Heine şi alţi colegi, le-a făcut despre anumite societăţi. În acest studiu sunt identificate două tipuri de societăţi: WEIRD, „Western, educated, industrialized, rich and democratic ( Occidental, educat, industrializat, bogat şi democratic)” şi cele non-WEIRD. Studiile comparative au arătat că indivizii din societăţile WEIRD  (n.r. ciudat) chiar erau ciudaţi, având tendinţa să fie mai indvidualişti, să aibă mai multă încredere în necunoscuţi şi să nu se supună mereu regulilor.

„Rezultatele sugerează că membrii societăţilor WEIRD, inclusiv copiii mici, sunt printre cele mai puţin reprezentative populaţii pe care cercetătorii le-ar putea găsi pentru a generaliza despre oameni”, explica atunci dr. Henrich.

Această observaţie a ridicat întrebări legate de condiţiile care au dus la o astfel de situaţie în cadrul societăţile WEIRD. Plecând de la obervaţiile realizate în Fiji, pe o societate non-WEIRD, şi citind despre modificările care au avut loc în structura familială din Europa de Vest în perioada Evului Mediu, Henrich a putut să coroboreze informaţiile cu cercetările economistului Jonathan Schulz legate de cooperarea în diferite regiuni de pe glob şi care a ajuns la concluzia că aceasta este influenţată de către familie şi relaţii extinse de rudenie.

Edictele privind căsătoria au schimbat percepţiile oamenilor

Pornind de la informaţiile din studiile sale şi cele realizate de Schulz, Henrich a ajuns la concluzia că Biserica Catolică a reprezentat variabila care a dus la transformarea societăţilor occidentale. Începând cu anul 500 al epocii noastre, suveranii pontifi au început să reglementeze căsătoria, înterzicând căsătoriile între verişori, poligamia, concubinajul şi alte forme de organizare familială care întăreau relaţiile dintre triburi.

În această situaţie, sentimentul de apartenenţă la clan sau trib a fost înlocuit de cel de apartenenţă la familie, ceea ce i-a format pe occidentalii medievali să şi fie mai încrezători în străini pentru a-şi asigura supravieţuirea. Ceea ce ştim despre structura de rudenie înainte ca biserica să intre în scenă [în Europa], vedeţi că nu este atât de diferită de restul lumii „, a spus Schulz. Oamenii locuiau în clanuri restrânse, legate prin relaţiile de rudenie. Cu toate acestea, pe la 1500, europenii trăiau în mare parte în gospodării nucleare monogame care erau doar slab legate de alte familii nucleare”.

Din analiza datelor la nivelul regiunilor şi al ţărilor şi compararea acestora cu infomaţiile despre influenţa pe care a exercitat-o Biserica Catolică, oamenii d eştiinţă au observat că există o corelaţie între caracteristicile psihologiei indivizilor din societăţilor WEIRD şi catolicism.

Teoria că psihologia indivizilor WEIRD a fost influenţată de edictele legate de organizarea familiilor este susţinută şi prin compararea cu numărul de edicte pe care Bisericile Ortodoxe le-au emis de-a lungul timpului. Acestea au fost mai puţine legate de căsătorii şi structura familiilor, ceea ce a dus la conservarea, într-o mai mare măsură, a dependenţei de relaţiile de rudenie, în cadrul societăţilor estice.

Studiul The Church, intensive kinship, and global psychological variation a fost publicat în jurnalul Science.

Citeşte şi: