Calea Victoriei, povestea uneia dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Calea Victoriei, una dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului, se întinde din Piața Națiunile Unite până la Piața Victoriei. Astfel, Calea Victoriei are o lungime de 2.700 metri.

Totodată, Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi artere ale Capitalei. Înainte de domnia lui Constantin Brâncoveanu, strada nu făcea parte din București, fiind denumită Drumul Brașovului. De asemenea, strada se întindea doar de la Cercul Militar Național și până în Piața Victoriei. Totodată, porțiunea cuprinsă la acea vreme între Piața Națiunilor Unite și Bulevardul Regina Elisabeta era denumită Ulița Mare spre Sărindar pentru că ducea către Biserica Sărindar, aflată în locul în care azi este Cercul Militar.

După unirea Drumului Brașovului cu Ulița Mare spre Sărindar, noua arteră a fost deschisă în anul 1692 de către domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, aceasta fiind numită Podul Mogoșoaiei. Noul drum era pavat cu trunchiuri de copaci, străzile pavate în acest fel fiind numite poduri. Strada a fost construită pentru a crea o legătură între Mogoșoaia și palatul domnesc, situat în apropierea Curții Vechi.

Un ansamblu urbanistic și arhitectonic mai puțin armonios

Astfel, Podul Mogoșoaiei devine drumul principal al Bucureștiului, de-a lungul său fiind ridicate numeroase clădiri precum case boierești, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele și instituții de stat. Totuși, clădirile ridicate de-a lungul timpului, cu dimensiuni și stiluri diferite, au creat un ansamblu urbanistic și arhitectonic mai puțin armonios.

La începutul, secolului XVIII, Podul Mogoșoaiei era iluminat cu „șomoioage îmbibate cu păcură sau rășină”. Strada este pavată cu piatră în timpul domnitorului Grigore Ghica, iar în anul 1882 apar primele instalații electrice din București, în fața Palatului Regal.

Calea Victoriei, inspirație pentru Bulevardul Victoriei Socialismului

Artera devine mai importantă pentru Capitală începând cu secolul XIX, atunci când devine stradă domnească.

Podul Mogoșoaiei primește denumirea de Calea Victoriei după ce, la data de 8 octombrie 1878, Armata română își face intrarea triumfală în București, în urma victoriei din Războiul de Independență.

În timpul regimului comunist, artera își păstrează denumirea primită în 1878. Mai mult, Calea Victoriei devine sursă de inspirație pentru comuniști, aceștia dorind să construiască o arteră cu aceeași însemnătate și denumire. Este vorba despre Calea Victoriei Socialismului, astăzi numit Bulevardul Unirii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primăria Capitalei a aprobat un proiect controversat pe Calea Victoriei

Casa Ghica-Grădişteanu, minunea arhitecturală şi istorică de pe Calea Victoriei

Miţa Biciclista, faimoasa curtezană care a primit casă de la Ferdinand I. ”Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa abandonau politica”

Anunţul primarului Bucureştiului despre clădirile monument istoric de pe Calea Victoriei