Home » Istorie » Metodă inedită de identificare a unei populații preistorice, de acum 4.000 de ani

Metodă inedită de identificare a unei populații preistorice, de acum 4.000 de ani

Metodă inedită de identificare a unei populații preistorice, de acum 4.000 de ani
Credit foto: Joana Bruno, ASOME-UAB
Publicat: 18.10.2021

Fețele noastre conțin informații despre istoria și stilul de viață al familiei din care facem parte. De exemplu, anumite trăsături faciale pot fi transmise, de generații, de la părinți la copii.

Prin urmare, este posibil ca asemănările fizice dintr-un grup de indivizi să ofere indicii despre legăturile de sânge?

Acesta este unul dintre obiectivele principale ale unei cercetări efectuate de un grup de arheoecologie socială și mediteraneană (ASOME) de la Universitatea autonomă din Barcelona (UAB) pentru identificarea societății argarice, o populație preistorică care a trăit în partea de sud-est a Peninsulei Iberice în urmă cu aproximativ 4.000 de ani și a fost una dintre primele societăți urbane din Europa de Vest.

Joana Bruno, cercetător la ASOME-UAB, arheolog și specialist în ilustrație științifică, s-a ocupat de reconstrucția facială a 40 de indivizi din societatea El Argar, selectați după un studiu osteologic detaliat al peste 250 de schelete recuperate din mormintele bine conservate descoperite în siturile arheologice La Almoloya și La Bastida.

Zeci de reprezentări faciale cu membri ai populației preistorice care a trăit acum 4.000 de ani

„Spre deosebire de reconstrucțiile faciale ale indivizilor din trecut, care se bazează de obicei pe inspirație artistică, abordarea lui Bruno folosește proceduri științifice verificabile”, a afirmat Cristina Rihuete Herrada, lector al Departamentului de Preistorie al UAB și membru al ASOME-UAB, potrivit Heritage Daily.

Joana Bruno a digitalizat craniile descoperire folosind un scaner laser 3D de înaltă rezoluție. Pe modelele 3D ale craniilor, ea a adăugat straturi musculare și alte țesuturi moi pentru a obține aspectul cel mai probabil al persoanelor cărora le aparțineau craniile, într-un „exercițiu complex care utilizează tehnici medico-legale și date din profilul biologic al acestor indivizi”, a spus Joana Bruno.

Aplicarea metodei începe prin identificarea caracteristicilor biologice ale individului (sex și vârstă) și colectarea mărimii fiecărui craniu. Ulterior, acestor date le sunt aplicate ecuațiile de regresie, pentru a obține poziția relativă a trăsăturilor faciale. Adâncimile țesuturilor moi sunt, de asemenea, adăugate în anumite zone ale craniului, pentru a determina care ar fi aspectul lor cel mai probabil”, a adăugat Cristina Rihuete Herrada.

Până acum s-au obținut reprezentări faciale ale 22 de femei, 16 bărbați și doi copii din societatea El Argar, în mare parte toți din situl La Almoloya.

Relații de rudenie în populația preistorică

Studiul Joanei Bruno, care face parte din teza sa de doctorat, este integrat într-o cercetare multidisciplinară efectuată de grupul ASOME-UAB și se va baza pe imagini medicale și tehnici statistice pentru a investiga dacă forma facială argarică păstrează dovezi de rudenie și ale stilului de viață al locuitorilor de atunci.

Rezultatele comparațiilor cantitative ale trăsăturilor faciale și craniene vor fi comparate cu cele obținute din viitoarele analize ale ADN-ului antic prelevat de la această populație preistorică, pentru a verifica fiabilitatea abordării faciale. „Ar putea duce la un nou mod de abordare a reconstrucției relațiilor de rudenie în societățile preistorice, în mod tradițional ‘invizibile’sau ascunse cercetărilor arheologice”, a afirmat Rafael Micó, cercetător la ASOME-UAB.

Pe baza cunoștințelor fenotipice ale analizelor preliminare a ADN-ului și a datelor arheologice obținute din cercetarea pe teren, Bruno lucrează, totodată, la primele „portrete” artistice ale populației argarice. „Puterea imaginilor pentru diseminarea publică a cunoștințelor arheologice este incontestabilă”, a afirmat cercetătoarea, care consideră că „cercetarea științifică și munca artistică nu trebuie să fie domenii separate”.

Vă recomandăm să citiți și:

Tatăl faraonului Tutankhamon, dezvăluit printr-o reconstrucție uimitoare a feței

Reconstrucția facială a unei mumii dezvăluie un detaliu interesant despre portretul acesteia

Reconstrucţia facială a unui om care trăia acum 9500 de ani. Cum arăta acesta

Portretul unui luptător din epoca de bronz a fost reconstituit

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase