Noi descoperiri despre celebri dolmen, megaliții din Iordania

Cercetările arheologice derulate de specialiști de la istorica Universitate Jagiellonă din Cracovia au scos la iveală noi detalii despre dolmen, megaliții din Iordania, vechi de circa 5.000 de ani.

Cuvântul dolmen a intrat în arheologie atunci când Théophile Malo Corret de la Tour d’Auvergne (un general din vremea lui Napoleon, devenit „primul grenadier al Franței” și un cunoscut anticar) l-a folosit pentru a descrie mormintele megalitice în lucrarea sa „Origines gauloises” (1796).

• Istoria baschetului în România, cel mai american dintre sporturi
• Noi dovezi arată cum și-a adunat Isaac Newton uriașa avere. „A murit incredibil de bogat”

Dolmenele se găsesc în întreaga lume și sunt structuri asemănătoare mormintelor, fromate din doi sau mai mulți megaliți așezați vertical, în pământ, acoperiți de o lespede mare de piatră așezată orizontal.

Cercetătorii studiau dolmenele situate în apropierea satului Shawbak, în marginea de nord-vest a guvernoratului Ma’an din Iordania. Săpăturile arheologice au scos la iveală bucăți de vase de ceramică, unelte din silex și fragmente de os de la defuncți, care probabil au fost îngropate ca parte a practicilor funerare, potrivit Heritage Daily.

Fascinanții dolmen, megaliții din Iordania

Arheologii au fost surprinși să găsească mai mulți dolmene neterminate, care au fost abandonate în diferite etape de construcție, permițând echipei să deducă modul în care au fost construiți megaliții din Iordania.

Datorită instrumentelor primitive, probabil confecționate din lemn, și tehnicilor simple care implică cioplirea blocurilor de piatră de la sol, ridicarea lor și apoi susținerea lor cu altele mai mici, a fost posibilă ridicarea destul de repede a acestor structuri fascinante. Acum trebuie să le calculăm greutatea pentru a ne da seama de câți constructori a fost nevoie. Cel mai mare dintre aceste blocuri de piatră poate cântări până la câteva zeci de tone”, a afirmat dr. Piotr Kołodziejczyk, care a condus cercetările.

Descoperirea unui zid care înconjura dolmenele, precum și a unei fântâni, în apropiere, cu o adâncime de câțiva metri, i-a determinat pe cercetători să teoretizeze că aceste structuri megalitice ar fi putut servi nu doar ca locuri de înmormântare, ci și ca lăcașuri de cult sau puncte de atracție.

„Într-unul dintre dolmene, am descoperit un mormânt și mai multe obiecte, cel mai probabil îngropate alături de persoană. Sperăm că testele de laborator ne vor permite să stabilim când a avut loc înmormântarea, sexul, starea de sănătate și etnia. Poate că descoperirea ne va aduce mai aproape de rezolvarea misterului megaliților iordanieni”, a adăugat Kołodziejczyk.

Vă recomandăm să citiți și:

Analizele geologice dezvăluie secretul rezistenței megaliților Stonehenge

”Stonehenge-ul spaniol” a ieşit de sub apă pentru prima dată în 50 de ani

Iordania, mica națiune din Orientul Mijlociu cu o istorie bogată

Cea mai veche piesă de şah. A stat ascunsă timp de 1.300 de ani printre ruinele Califatului Abbasid