Un studiu pune la îndoială ipoteza că mayașii ar fi dispărut din cauza secetelor

Un nou studiu pune la îndoială ipoteza că civilizația maya ar fi dispărut din cauza unei secete, datorită descoperirii unor învățături despre supraviețuirea pe timpul secetei.

Nu poate fi contestat faptul că numeroase secete au avut loc în Peninsula Yucatan din sud-estul Mexicului și nordul Americii Centrale la sfârșitul secolului al IX-lea, pe vremea când orașele mayașilor au început în mod misterios să fie depopulate, scrie EurekALert.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Considerând că mayașii erau în mare parte dependenți de porumb, fasole și dovleac, plante care sunt sensibile la secetă, unii cercetători presupun că secetele au dus la foame.

Mayașii aveau la dispoziție aproape 500 de plante comestibile

Cu toate acestea, o nouă analiză a arheologului Scott Fedick, de la University of California, Riverside, și a fiziologului de plante Louis Santiago arată că mayașii aveau la dispoziție aproape 500 de plante comestibile, dintre care multe sunt foarte rezistente la secetă. Aceste descoperiri despre supraviețuirea pe timpul secetei au fost publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

„Chiar și în cele mai extreme condiții de secetă, și nu avem dovezi clare cum că acestea s-ar fi înregistrat vreodată, ar fi persistat 59 de specii de plante comestibile”, a spus Santiago.

Învățăturile despre supraviețuirea pe timpul secetei relevă faptul că alta ar fi fost cauza dispariției mayașilor

Unele dintre cele mai rezistente plante pe care mayașii le-ar fi putut include în dieta lor sunt maniocul, cu tuberculii săi comestibili, și inimile de palmier. Un altul este chaya, un arbust domesticit de mayași și mâncat astăzi de descendenții lor. Frunzele sale sunt bogate în proteine, fier, potasiu și calciu.

„Chaya și maniocul împreună ar fi furnizat o cantitate imensă de carbohidrați și proteine”, a spus Santiago.

În imposibilitatea de a găsi o listă principală a plantelor alimentare indigene Maya, Fedick a compilat și publicat recent una care se bazează pe zeci de ani de cunoștințe despre plante Maya. Confruntați cu multe speculații cu privire la secetă ca fiind cauza perturbărilor sociale ale civilizației Maya, el și Santiago au decis să examineze toate cele 497 de plante de pe listă pentru toleranța la secetă.

„Când botaniștii studiază rezistența la secetă, de obicei vorbesc despre o anumită plantă sau un anumit ecosistem”, a spus Fedick.

„Unul dintre motivele pentru care acest proiect a fost atât de provocator este că am examinat flora alimentară a unei întregi civilizații: plante anuale, plante perene, ierburi, copaci, animale domestice și specii sălbatice. A fost un efort unic”, spune cercetătorul.

Revoltele sociale și economice, cauza probabilă a dispariției mayașilor

Deși cercetătorii nu au un răspuns clar despre motivul pentru care societatea antică Maya s-a destrămat, ei bănuiesc că revoltele sociale și economice au jucat un rol important.

„Un lucru pe care îl știm este că explicația prea simplistă a secetei care duce la colapsul agriculturii este probabil neadevărată”, a spus Fedick.

Cercetările demonstrează, de asemenea, importanța exploatării unei varietăți de plante pentru a supraviețui secetei și schimbărilor climatice.

„Chiar și având în vedere o serie de secete, menținerea unei diversități de culturi rezistente le-ar permite oamenilor, atât antici, cât și moderni, să se adapteze și să supraviețuiască”, a spus Santiago.

Așadar, supraviețuirea pe timpul secetei ar fi fost posibilă pentru mayași.

Vă recomandăm să citiți și:

Erupția vulcanului Vezuviu a lovit Herculaneum „ca bomba atomică aruncată peste Hiroshima”

Unelte care arată că oamenii au ajuns în Americi în urmă cu 30.000 de ani ar putea fi cu totul altceva

Cât de adevărat este, de fapt, blestemul mumiei egiptene?

Noi dovezi confirmă că Pământul antic era o lume oceanică. Cum ne-ar putea ajuta această descoperire