Cercetătorii au secvențiat, în premieră, genomul unui om din orașul antic Pompeii

Oamenii de știință au reușit să secvențieze cu succes genomul unui om care a murit la Pompeii, în Italia, după erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr.

Potrivit unui studiu, publicat în Scientific Reports, cercetătorii au examinat rămășițele a două persoane care au fost găsite în Casa Meșteșugarilor din Pompeii și le-au extras ADN-ul.

• Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
• Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii

Forma, structura și lungimea scheletelor au indicat faptul că un set de rămășițe aparținea unui bărbat care avea între 35 și 40 de ani la momentul morții, în timp ce celălalt set de rămășițe aparținea unei femei în vârstă de peste 50 de ani.

Deși autorii au reușit să extragă și să secvențieze ADN-ul antic de la ambii indivizi, au reușit să secvențieze întregul genom doar de la rămășițele bărbatului, din cauza unor lacune în secvențele obținute de la rămășițele femeii.

O nouă perspectivă asupra istoriei genetice și a vieții populației de la Pompeii

Comparațiile ADN-ului individului de sex masculin cu ADN-ul obținut de la alți 1.030 de indivizi antici și 471 de indivizi moderni din Eurasia de Vest au sugerat că ADN-ul său avea cele mai multe asemănări cu cel al italienilor centrali moderni și al altor indivizi care au trăit în Italia în timpul epocii imperiale romane.

Cu toate acestea, analizele ADN-ului mitocondrial și ale cromozomului Y ale individului de sex masculin au identificat, de asemenea, grupuri de gene care se regăsesc în mod obișnuit la cei din insula Sardinia, dar nu și la alte persoane care au trăit în Italia în timpul epocii imperiale romane.

Acest lucru sugerează că este posibil să fi existat niveluri ridicate de diversitate genetică în întreaga Peninsulă Italică în această perioadă.

Materialele eliberate în timpul erupției ar fi oferit protecție ADN-ului

Analizele suplimentare ale scheletului și ADN-ului individului de sex masculin au identificat leziuni la una dintre vertebre și secvențe de ADN care se regăsesc în mod obișnuit în Mycobacterium, grupul de bacterii din care face parte Mycobacterium tuberculosis, bacteria care cauzează tuberculoza, scrie HeritageDaily.

Acest lucru sugerează că este posibil ca individul să fi fost afectat de tuberculoză înainte de a muri.

Autorii speculează că ar fi fost posibil să se reușească recuperarea cu succes a ADN-ului antic din rămășițele individului de sex masculin, deoarece materialele eliberate în timpul erupției ar fi putut oferi protecție împotriva factorilor de mediu care degradează ADN-ul, cum ar fi oxigenul atmosferic.

Descoperirile demonstrează posibilitatea de a prelua ADN vechi din rămășițele umane din Pompeii și oferă o perspectivă suplimentară asupra istoriei genetice și a vieții acestei populații, adaugă ei.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii în realitatea virtuală

Plăci de marmură cu incrustații, găsite într-un cufăr din Pompeii

Joya de Cerén sau „Pompeii din El Salvador”. Satul mayaș, îngropat sub cenușă

Scheletul unui cal din Pompeii, restaurat și expus după decenii de neglijență