O necropolă romană din Barcelona dezvăluie ce conțineau banchetele funerare

În anii 1950, o necropolă romană a fost găsită în centrul Barcelonei, datând din secolele II și III e.n. Situl, numit Plaça de la Vila de Madrid, a fost excavat din nou între 2000 și 2003, atunci când a fost descoperit un complex funerar de aproximativ 500 de metri pătrați. Acest mormânt colectiv, care conține rămășițele a 66 de persoane, a fost amenajat pentru a îngropa sclavi sau oameni liberi cu venituri mici.

Plătind o taxă lunară în timpul vieții lor, romanii din cele mai inferioare eșaloane puteau asigura înmormântări decente. Problemele au apărut însă atunci când rudele au fost nevoite să desfășoare banchetele rituale obligatorii în fața mormintelor, pentru că nu toată lumea putea sărbători defunctul așa precum dicta tradiția.

• Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
• Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin

Spre exemplu, conform unor autori precum Cicero, un mormânt poate fi considerat ca atare doar în urma sacrificiului unui porc – un animal cu prețuri mari, ce nu se afla la îndemâna majorității cetățenilor, cu atât mai puțin a sclavilor.

Riturile funerare, impuse de lege

În cadrul necropolei, pe lângă rămășițe umane, au mai fost găsite și câteva oase de animale, confirmând că într-adevăr s-au îndeplinit riturile funerare impuse de lege – precum banchetele și ofrandele. În morminte se făcea o gaură prin care se introduceau mâncare și băutură. Se făceau ofrande, banchete și sacrificii de animale pentru a asigura hrana și protecția zeilor. Arheologii au descoperit, de asemenea, ceramică și plante în interiorul mormintelor.

Într-un studiu pentru revista academică Plos One, intitulat „Hrană pentru suflet și hrană pentru corp: studierea tiparelor alimentare și a meselor funerare în Imperiul Roman de Vest”, autorii explică că „vârsta, sexul, ofrandele și dieta celor îngropați prezintă unele diferențe sugerând că inegalitățile prezente în viață ar fi putut persista și în ritualurile funerare.”

Analiza a stabilit că 30% dintre animalele identificate erau porci, 27,1% bovine, 24,3% capre și 10% pui. Au fost documentate și resturi de căprior, iepure de câmp, iepure și vulpe. Adesea acestea erau animale bătrâne pentru a reduce costurile banchetelor.

„Acesta este un punct important, deoarece sugerează că numai animalele care nu puteau fi exploatate în alte scopuri au fost sacrificate […] prin urmare, povara economică a sacrificării putea fi redusă la minimum”, notează articolul din Plos One, potrivit EurekAlert.

Diferențele nu erau doar economice

Femeile și bărbații din Roma nu mâncau aceleași surse de proteine ​​– bărbații consumau în general mai multă carne.

„Acest lucru ar putea însemna că gusturile socioculturale pentru mâncare au fost diferite între sexe sau că mai mulți bărbați decât femei au avut acces la resurse bogate în proteine, probabil din cauza obiceiurilor, statutului social, bogăției sau sfaturilor medicale.”

Medicii romani au sfătuit „să mănânci diferite tipuri de alimente în funcție de starea de spirit”. Bărbații, credeau ei, erau „fierbinți și uscați”, așa că li s-a recomandat să mănânce hrană „rece și umedă”, precum ar fi peștele. Femeile, pe de altă parte, erau „reci și umede”, așa că trebuiau să mănânce „mâncare caldă și uscată, precum ovăzul”.

Pe scurt, studiul relevă că, „deși ofrandele și banchetele erau stipulate prin lege, nu toată lumea își permitea să facă ofrande somptuoase sau bogate. Prezența rămășițelor de păsări și a porțiilor bogate în carne sugerează că rudele decedatului au încercat să respecte cât mai îndeaproape legea.” Totuși, este clar că săracii nu au mâncat ca bogații nici măcar după moarte.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Roma Antică: de la oraș la imperiu, în 600 de ani

Ce spun porcii atunci când grohăie? Inteligența artificială ne-ar putea răspunde

Oasele „primului european”, vechi de 1,4 milioane de ani, au fost găsite în Spania

Ultimul împărat al Imperiului Roman: Teodosiu I