De ce se tem arheologii să deschidă mormântul primului împărat al Chinei?

Capcanele și otrăvirea cu mercur sunt doar două dintre motivele pentru care arheologii se tem să deschidă mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

În 1974, fermierii au dat peste una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din toate timpurile într-un câmp modest din provincia Shaanxi din China. În timp ce săpau, au găsit fragmente ale unei figuri umane făcute din lut.

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

Acesta a fost doar vârful aisbergului. Săpăturile arheologice au arătat că câmpul se afla deasupra unui număr de gropi care erau pline cu mii de modele de teracotă în mărime naturală ale unor soldați și cai de război, ca să nu mai vorbim de acrobați, oficiali stimați și alte animale, relatează IFL Science.

Mormântul primului împărat al Chinei și armata de teracotă

Se pare că misiunea acestei armate de teracotă a fost să păzească mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang, primul împărat redutabil al dinastiei Qin, care a condus țara între 221 și 210 î.Hr.

Deși mari părți ale necropolei din jurul mausoleului au fost explorate, mormântul în sine nu a fost niciodată deschis, în ciuda cantității uriașe de mistere care îl înconjoară.

Un motiv principal din spatele acestei ezitări este că arheologii sunt îngrijorați de modul în care excavarea ar putea deteriora mormântul, pierzând informații istorice vitale. În prezent, numai tehnici arheologice invazive ar putea fi folosite pentru a intra în mormânt, riscând să provoace daune ireparabile.

Unul dintre cele mai clare exemple în acest sens vine de la săpăturile din orașul Troia din anii 1870 efectuate de către Heinrich Schliemann. În graba și naivitatea sa, munca sa a reușit să distrugă aproape toate urmele orașului pe care și-a propus să-l descopere. Arheologii sunt siguri că nu vor să fie nerăbdători și să facă din nou aceleași greșeli.

Oamenii de știință au propus ideea de a folosi anumite tehnici non-invazive pentru a privi în interiorul mormântului. O idee este de a utiliza muonii, produsul subatomic al razelor cosmice care se ciocnesc cu atomii din atmosfera Pământului, care pot privi prin structuri precum o rază X avansată. Cu toate acestea, se pare că majoritatea acestor propuneri nu au fost puse în practică.

Capcanele pregătite pentru cei ce cutează să-l deranjeze pe împărat

În plus, odată deschis, mormântul primului împărat al Chinei ar putea veni cu pericole mult mai imediate și mortale. Într-o relatare scrisă de istoricul chinez antic Sima Qian la aproximativ 100 de ani după moartea lui Qin Shi Huang, el explică că mormântul este conectat la capcane care au fost concepute pentru a ucide orice intrus.

„Au fost construite palate și turnuri pitorești pentru o sută de funcționari, iar mormântul a fost umplut cu artefacte rare și comori minunate. Meșterii au primit ordin să facă arbalete și săgeți pregătite pentru a trage în oricine intră în mormânt. Mercurul a fost folosit pentru a simula o sută de râuri, râul Yangtze și râul Galben, și marea și a fost armat să curgă mecanic”, se arată în document.

Cercetările dovedesc că mormântul primului împărat al Chinei este într-adevăr contaminat

Chiar dacă armele cu arc vechi de 2.000 de ani eșuează, această relatare sugerează că un val de mercur lichid toxic ar putea inunda gropile. Ar putea suna ca o amenințare lipsită de conținut, dar studiile științifice au analizat concentrațiile de mercur din jurul mormântului și au găsit niveluri semnificativ mai mari decât ar fi de așteptat într-o porțiune tipică de pământ.

„Mercurul extrem de volatil ar putea scăpa prin fisuri, care s-au dezvoltat în structură de-a lungul timpului, iar investigația noastră susține înregistrări ale cronicilor antice despre mormânt, despre care se crede că nu a fost niciodată deschis/prădat”, concluzionează autorii unei lucrări din 2020.

Deocamdată, mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang, rămâne sigilat și nevăzut, dar nu este uitat. La momentul potrivit, totuși, este posibil ca progresele științifice să aprofundeze în sfârșit secretele care zac netulburate de aproximativ 2.200 de ani.

Vă recomandăm să citiți și:

Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât aceea în care cei bogaţi sunt socotiţi totodată cei mai buni”

Capete de crocodil au fost găsite în mormintele nobililor egipteni antici

Cum se luptau, de fapt, cavalerii? Tehnicile pe care nimeni nu le poate descifra

Mormântul Salomeei, presupusa moașă a lui Iisus, a dezvăluit artefacte din vremea primelor pelerinaje