Fosilele din China au dezvăluit animalul cu cel mai lung gât care a trăit vreodată pe Pământ

Un dinozaur care cutreiera Asia de Est cu mai mult de 160 de milioane de ani în urmă a fost numit animalul cu cel mai lung gât cunoscut vreodată.

O nouă analiză a oaselor gâtului și craniului dinozaurului a dezvăluit că animalul, cunoscut ca Mamenchisaurus sinocanadorum, avea un gât lung de 15 metri, adică încă o dată și jumătate mai lung decât un autobuz etajat, potrivit The Guardian.

• O nouă specie de dinozauri este printre cele mai mici descoperite vreodată
• Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă

Rămășițele fosilizate ale creaturii au fost recuperate în 1987 din roci vechi de 162 de milioane de ani din regiunea autonomă Xinjiang Uyghur din nord-vestul Chinei. Lungimea completă a gâtului animalului a fost reevaluată de către oamenii de știință abia recent.

Detaliile descoperirii au fost publicate în Journal of Systematic Paleontology.

Gâtul lung, o caracteristică corporală esențială a sauropodelor

Dinozaurul a fost unul dintre uriașii erbivori din infraordinul sauropodelor, care a crescut până la 50 de metri de la bot la coadă și a cântărit peste 70 de tone. În ciuda faptului că au rămas doar câteva oase ale animalului, cercetătorii au estimat lungimea gâtului său comparând rămășițele cu fosile complete aparținând unor dinozauri înrudiți.

„Mamenchisaurus sinocanadorum s-ar putea să fie sauropodul cu cel mai lung gât descoperit până acum, dar există șanse ca sauropode mai mari și mai lungi să se fi plimbat în Jurasicul târziu, respectiv în ceea ce este astăzi China”, a spus paleontolgul Andrew Moore, de la Universitatea Stony Brooke din New York, SUA.

Gâtul lung a fost una dintre trăsăturile corporale fundamentale care le-a permis sauropodelor să atingă proporții gigantice. Le-a permis animalelor să pască pe suprafețe vaste de vegetație în timp ce stăteau într-un singur loc, ceea ce înseamnă că puteau consuma tone de cantități de hrană fără să consume prea multă energie. De asemenea, este posibil ca gâturile lungi să fi ajutat animalele să se răcorească, un truc pe care elefanții îl realizează cu ajutorul urechilor mari.

Vertebrele sauropodelor erau ușoare și goale, arată scanările fosilelor

Stilul de viață al sauropodelor a avut un succes impresionant, evoluând la începuturile istoriei dinozaurilor și rezistând până în ultimele zile ale supraviețuirii lor. Singurii dinozauri care au supraviețuit extincției în masă declanșate de impactul unui asteroid în urmă cu 66 de milioane de ani sunt strămoșii păsărilor moderne.

Modul în care sauropodele au evoluat cu gâturi atât de lungi fără să se prăbușească sub propria greutate i-a nedumerit pe cercetători încă de când au fost recuperate primele fosile ale animalelor. Dar scanările cu raze X ale fosilelor de Mamenchisaurus arată că vertebratele erau ușoare și goale, cu spații de aer care reprezentau între două treimi și trei sferturi din volumul lor. Caracteristici similare ale scheletului sunt observate la păsările care reduc la minimum greutatea pentru a zbura. La sauropode, astfel de schelete ușoare ar fi fost predispuse la fracturi, dar animalul avea oasele gâtului asemănătoare unor tije care făceau gâtul mai rigid și îi îmbunătățeau stabilitatea.

„Unul dintre cele mai remarcabile lucruri despre sauropode este pur și simplu felul ușor în care erau construite oasele lor. La fel ca verișorii lor vii, păsările, sauropodele aveau un plămân capabil să invadeze osul și să înlocuiască măduva și țesutul osos greu cu aer. O astfel de construcție ușoară ar fi fost esențială pentru a ușura gâturile gargantuești ale celor mai mari sauropode”, a spus dr. Moore.

Vă mai recomandăm și: 

Urme de dinozaur vechi de 110 milioane de ani, scoase la suprafață de secetă

O urmă de dinozaur găsită în Regatul Unit a doborât toate recordurile

Peste 20% dintre speciile de reptile se află în pericol de dispariție

Fosile descoperite într-un sertar au dezvăluit cea mai veche șopârlă modernă cunoscută