Home » Istorie » Sfere misterioase, găsite într-un sit locuit de primii oameni. Ce ar putea fi?

Sfere misterioase, găsite într-un sit locuit de primii oameni. Ce ar putea fi?

Sfere misterioase, găsite într-un sit locuit de primii oameni. Ce ar putea fi?
Foto: AFP Photo/Hebrew University of Jerusalem/Profimedia
Publicat: 08.09.2023

Pietre misterioase excavate dintr-un sit locuit de primii oameni în urmă cu aproximativ 1,4 milioane de ani pot reprezenta încercări de a obține o geometrie perfectă.

Sferoidele de calcar din situl preistoric ‘Ubeidiya, din Israel, au fost modelate în mod deliberat, spun arheologii, şi prezintă semne de îmbunătăţire pe măsură ce au fost lucrate mai mult. Acest lucru sugerează că creatorii aveau în minte un obiectiv anume atunci când sculptau, iar acel obiectiv era ca rezultatul să fie rotund.

Această descoperire nu ne aduce în mod semnificativ mai aproape de a afla la ce au fost folosite aceste pietre misterioase, dar arată că a existat un motiv pentru a le crea în acest fel.

O colecție de pietre misterioase antice cioplite pentru a fi sferice

„În timpul fabricării lor, sferoidele nu devin mai netede, dar devin mult mai sferice. Se apropie de o sferă ideală, o ispravă care probabil a necesitat o tăiere pricepută și un scop stabilit dinainte”, scrie echipa de cercetători, condusă de arheologul Antoine Muller, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim (Israel).

„Producția intenționată de obiecte asemănătoare sferei la ‘Ubeidiya arată dovezi similare cu ale homininilor Acheulean care doresc și obțin geometrie și simetrie intenționată în piatră”, spun oamenii de știință.

Sferoidele sunt unul dintre puzzle-urile fascinante ale preistoriei. Ele apar în situri din Africa, Asia și Orientul Mijlociu cu o vârstă de aproximativ 2 milioane de ani, în diferite grade de sfericitate. Și nu se știe la ce au fost folosite, punctează ScienceAlert.

Nu se știe la ce au fost folosite aceste obiecte

Unele studii sugerează că oamenii timpurii au folosit sferoidele pe post de proiectile aruncate. Alți cercetători speculează că ar fi fost folosite pentru a sparge oase și scoaterea măduvei. Cu toate acestea, funcția lor rămâne ambiguă, în ciuda explorării extinse și aprofundate a diferitelor perspective.

În loc să studieze funcția sau funcțiile specifice pe care le-ar fi putut avea bilele, Muller și colegii săi au decis să facă un pas înapoi. Ei au investigat în schimb dacă bilele au fost făcute intenționat sau au fost un produs secundar accidental al fabricării altor unelte.

Cercetarea s-a concentrat pe 150 de sferoide recuperate de la ‘Ubeidiya. Datate cu aproximativ 1,4 milioane de ani în urmă, acestea sunt cea mai veche apariție cunoscută a obiectelor din afara Africii, reprezentând o colecție neobișnuit de mare dintr-un singur sit.

Echipa a scanat în 3D de înaltă rezoluție, generând modele pe care le-au putut analiza fără a deteriora artefactele originale. Apoi au folosit software pentru a calcula unghiurile de pe suprafețele sferoidelor, unde erau centrele lor de masă și curbura suprafeței fiecărei bile.

Cercetătorii au folosit și funcții matematice numite armonice sferice pentru a reconstrui forma fiecărui sferoid și au efectuat o analiză a cicatricelor de pe suprafața fiecărei bile pentru a determina modul în care au fost create.

Conform datelor, sferoidele au fost tăiate în mod deliberat, creatorii lor îndepărtând cu grijă materialul din puncte precise de pe suprafața obiectului. Cu cât suprafața era sculptată mai mult, cu atât bilele erau mai rotunde.

Aceste pietre misterioase erau aproape sferice, dar nu și netede

Cu toate acestea, aceste pietre misterioase nu deveneau și mai netede, ceea ce cercetătorii atribuie intenției. „Deoarece curbura suprafeței nu a fost corelată cu intensitatea reducerii, tăiatorii de la ‘Ubeidiya nu și-au dorit un obiect neted, aproximativ rotund”, scriu Muller și colegii săi.

„Și nici nu au produs accidental o suprafață netedă prin cioplire intensivă. În schimb, se pare că au încercat să atingă idealul platonic al unei sfere și s-au apropiat de acest ideal urmând secvența lor de reducere a sferoidului”, au mai scris cercetătorii.

Chiar și fără să știm la ce au fost folosite sferoidele, descoperirile au implicații importante. Echipa sugerează un proces deliberat, cognitiv și pricepere pentru a-l realiza. Acest lucru, spun cercetătorii, înseamnă că sferoidele reprezintă o tehnologie formală complexă și cea mai veche încercare cunoscută de a le impune o geometrie simetrică uneltelor de piatră.

Cercetarea a fost publicată în Royal Society Open Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Povestea lui Xin Shui, mumia intactă care a uimit oamenii de știință

Sclavia a fost inventată pe o mică insulă africană, potrivit arheologilor

Verii primitivi ai lui T-Rex dezvăluie noi informații despre sfârșitul dinozaurilor din Africa

Peșteri uriașe descoperite în America de Sud nu au fost făcute de procese geologice sau de oameni

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Inginerii au construit un robot care îți aruncă gumă de mestecat în gură
Inginerii au construit un robot care îți aruncă gumă de mestecat în gură
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe tornade?
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe tornade?
Roverul Curiosity a descoperit cele mai mari molecule organice de până acum pe Marte
Roverul Curiosity a descoperit cele mai mari molecule organice de până acum pe Marte
Cum va fi vremea de Paște? Meteorologii anunță temperaturi mari, dar și ploi
Cum va fi vremea de Paște? Meteorologii anunță temperaturi mari, dar și ploi
Ce despăgubire a primit un japonez condamnat la moarte din greșeală?
Ce despăgubire a primit un japonez condamnat la moarte din greșeală?
Tot mai multe cazuri de depresie în una dintre cele mai puternice economii ale Europei
Tot mai multe cazuri de depresie în una dintre cele mai puternice economii ale Europei
39 de membri ai unei secte s-au sinucis atunci când pe cer a apărut cometa Hale-Bopp
39 de membri ai unei secte s-au sinucis atunci când pe cer a apărut cometa Hale-Bopp
Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?
Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?
Iarna care tocmai a trecut a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor din Europa
Iarna care tocmai a trecut a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor din Europa
România, acuzată că s-a amestecat „în treburile interne ale Rusiei”
România, acuzată că s-a amestecat „în treburile interne ale Rusiei”
Premierul danez acuză SUA de „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei
Premierul danez acuză SUA de „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei
Mii de vieți ar putea fi salvate prin combinarea a două medicamente care scad colesterolul
Mii de vieți ar putea fi salvate prin combinarea a două medicamente care scad colesterolul
Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot
Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot
Cum au reușit cercetătorii să facă pixeli mai mici decât un virus?
Cum au reușit cercetătorii să facă pixeli mai mici decât un virus?
O specie de foci își poate monitoriza nivelul de oxigen din sânge pentru a nu se îneca
O specie de foci își poate monitoriza nivelul de oxigen din sânge pentru a nu se îneca
Morten Harket, solistul trupei A-ha. La vârsta de 4 ani scria muzică și cânta la pian
Morten Harket, solistul trupei A-ha. La vârsta de 4 ani scria muzică și cânta la pian
Jerry Goldsmith, geniul din spatele muzicii a sute de filme. De la „The Omen” și până la temele epice din „Planeta Maimuțelor”
Jerry Goldsmith, geniul din spatele muzicii a sute de filme. De la „The Omen” și până la temele epice din „Planeta ...
Durata vieții este influențată mai mult de alegeri decât de gene, arată un studiu
Durata vieții este influențată mai mult de alegeri decât de gene, arată un studiu