Cum a salvat muzica viața unei violonceliste adolescente de la Auschwitz

Lagărul nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de trupele sovietice pe 27 ianuarie 1945. Anita Lasker, o adolescentă evreică, a reușit să supraviețuiască acolo doar pentru că orchestra lagărului avea nevoie de o violoncelistă.

În vârstă de 99 de ani, Anita Lasker-Wallfisch este ultima supraviețuitoare a Orchestrei feminine de la Auschwitz. La vârsta de 19 ani, ea a fost intervievată de BBC pe 15 aprilie 1945, în ziua eliberării lagărului de exterminare Bergen-Belsen, unde fusese transferată cu șase luni înainte.

• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești
• Sfârşitul monarhiei în România. În ce condiţii a avut loc abdicarea regelui Mihai I

Intervievată în germană, limba în care a crescut, ea a spus „În primul rând, aș dori să spun câteva cuvinte despre Auschwitz. Puținii care au supraviețuit se tem că lumea nu va crede ce s-a întâmplat acolo.”

Muzica i-a salvat viața

Atunci când a ajuns prima dată la platforma de descărcare de la Auschwitz, cunoscută sub numele de rampă, comentariul ocazional că ea cântă la violoncel a fost suficient pentru a-i schimba direcția vieții.

La sosire, a fost tatuată și rasă în cap de prizonierii de la Auschwitz, care erau dornici de orice veste despre exterior, potrivit BBC.

„Am spus: ‘Uite, nu pot să vă spun prea multe pentru că sunt în închisoare de mult timp’ și am menționat întâmplător că am cântat la violoncel. Iar fata a spus: ‘Oh, asta este foarte bine. Ai putea fi salvată’. Situația era de necrezut, într-adevăr. S-a dus și a adus-o pe Alma Rosé, care era dirijoarea orchestrei, așa că am devenit membră a celebrei Orchestre a Femeilor”.

Alma Rosé era nepoata compozitorului Gustav Mahler, în timp ce tatăl ei era liderul Filarmonicii din Viena. Violonista conducea orchestra lagărului cu un profesionalism înfricoșător, potrivit lui Lasker: „A reușit să ne facă atât de preocupați de ceea ce urma să cântăm și dacă cântăm bine, încât, temporar, nu ne mai îngrijoram de ceea ce ni se va întâmpla”.

Folosind instrumente furate de la alte persoane care fuseseră aduse în lagăr, orchestra a interpretat repertoriul său limitat de muzică militară.

„Ura este otravă”

„Treaba noastră era să cântăm marșuri pentru coloanele care lucrau în afara lagărului când plecau în marș și seara când se întorceau”, a spus ea.

Timp de zeci de ani, Anița a jurat să nu mai pună niciodată piciorul pe pământ german, temându-se că orice persoană de o anumită vârstă ar fi putut fi „chiar persoana care mi-a ucis părinții”.

Odată cu trecerea timpului, și-a schimbat poziția, iar în 2018 a fost invitată la Berlin pentru a se adresa politicienilor din Bundestag, parlamentul german.

Ea a spus: „După cum vedeți, mi-am încălcat jurământul – acum mulți, mulți ani – și nu regret nimic. Este destul de simplu: ura este otravă și, în cele din urmă, te otrăvești singur.”

Vă mai recomandăm să citiți și:

Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor

Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști

Alan Turing, spărgătorul de coduri naziste. Condamnat pentru homosexualitate, a scăpat de închisoare acceptând castrarea chimică

Cum au eșuat naziștii în Bătălia Angliei