În urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, un asteroid uriaș s-a prăbușit pe Pământ, marcând sfârșitul erei dinozaurilor non-aviari. Chiar dacă există dezbateri despre factorii care au contribuit la această extincție, erupții vulcanice, nori toxici de sulf sau chiar o posibilă traversare a unui nor interstelar dens, impactul de la Chicxulub este considerat principalul responsabil pentru dispariția dinozaurilor. Dar de ce dinozaurii nu au evoluat din nou după ce au dispărut?
În urma acestui eveniment catastrofal, mamiferele au prosperat și s-au diversificat, ocupând nișele ecologice lăsate libere de dinozauri. Dar dacă au dominat planeta timp de milioane de ani, de ce dinozaurii nu au evoluat din nou după ce au dispărut?
Evoluția este influențată de selecția naturală, selecția sexuală și mutațiile genetice, dar nu urmează un traseu prestabilit. Odată ce o linie evolutivă este distrusă, nu mai există nicio garanție că speciile vor reapărea exact în aceeași formă.
Dinozaurii s-au adaptat mediului lor timp de milioane de ani, însă extincția de la sfârșitul Cretacicului a eliminat toată moștenirea lor genetică (exceptând păsările). În schimb, speciile care au supraviețuit, mamifere, reptile mici și unele păsări, au continuat să evolueze și să se adapteze la noile condiții de mediu, explică IFL Science.
În unele cazuri, specii asemănătoare pot reapărea printr-un fenomen numit evoluție iterativă, așa cum s-a întâmplat cu pasărea Dryolimnas cuvieri, care a dispărut și a re-evoluat în mod independent. Însă acest proces este rareori perfect identic și depinde de factori specifici de mediu.
În prezent, tehnologia genomică nu este suficient de avansată pentru a recrea un organism complex precum un Velociraptor, cu atât mai puțin un dinozaur de mari dimensiuni. Deși există proiecte pentru readucerea la viață a unor specii dispărute recent, precum pasărea dodo sau mamutul lânos, lipsa ADN-ului complet și a unei gazde potrivite pentru gestație face ca o astfel de încercare să fie imposibilă pentru dinozauri.
Unele studii sugerează că diversitatea dinozaurilor era în scădere înainte de impact, ceea ce ar fi putut contribui la vulnerabilitatea lor. Cu toate acestea, alte cercetări indică faptul că acest declin nu era suficient pentru a duce la dispariția lor. De exemplu, dinozaurii erbivori de tip sauropod erau în scădere, dar alte grupuri, precum teropodele, se adaptau și prosperau. Dacă impactul nu ar fi avut loc, este posibil ca aceștia să fi supraviețuit și să fi continuat să evolueze până în prezent.
Deși nu vom mai vedea niciodată un Tyrannosaurus rex sau un Triceratops plimbându-se prin pădurile moderne, dinozaurii nu au dispărut complet. Păsările sunt descendenții direcți ai teropodelor, iar supraviețuirea lor a fost favorizată de dimensiunea mică, capacitatea de a zbura, habitatul din emisfera sudică și dieta bazată pe semințe, care le-a permis să supraviețuiască în condițiile dezastruoase de după impact.
Așadar, deși nu vom putea revedea dinozaurii non-aviari în forma lor originală, moștenirea lor trăiește în păsările moderne, care sunt, din punct de vedere evolutiv, dinozauri în adevăratul sens al cuvântului.
Test de cultură generală. Ce animal e mai mare atunci când este pui decât atunci când este adult?
Migrație record! O balenă cu cocoașă a călătorit prin trei oceane
Un nou studiu arată că peștii-zebră și șopârlele își pot regenera auzul