Neanderthalienii, mai creativi decât se credea

În urmă cu aproximativ 43.000 de ani, un bărbat neanderthalian care trăia în ceea ce astăzi este centrul Spaniei a descoperit un bolovan de granit cu o formă neobișnuit de atrăgătoare. Suprafața sa netedă, contururile rotunjite și adânciturile naturale păreau să-i spună ceva – poate chiar să-i amintească de un chip alungit.

Fascinat de acel obiect, omul preistoric a decis să-l studieze mai atent. Apoi, într-un gest care astăzi ne lasă fără cuvinte, și-a înmuiat un deget într-un pigment roșu și a apăsat ușor pe marginea pietrei exact în locul unde s-ar fi aflat nasul unui chip uman, potrivit The Guardian.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Astfel a luat naștere ceea ce ar putea fi cea mai veche amprentă umană completă descoperită vreodată și imprimată pe ceea ce pare a fi cea mai veche operă de artă portabilă din Europa.

„Toți am avut același gând: pare un chip!

Descoperirea a ieșit la iveală după aproape trei ani de cercetări minuțioase, realizate de o echipă mixtă de arheologi, geologi și experți criminaliști din Spania. Totul a început în iulie 2022, în apropiere de orașul Segovia.

„Piatra avea o formă ciudată și o pată de pigment roșu care ne-a atras imediat atenția. Toți am avut același gând: pare un chip! Dar bineînțeles, presupunerile nu erau suficiente”, povestește David Álvarez Alonso, arheolog la Universitatea Complutense din Madrid.

Cercetările ulterioare au fost menite să stabilească dacă pata de pigment era într-adevăr plasată intenționat, în mod simbolic. Iar răspunsul a fost un răsunător „da”.

Neanderthalienii: mai creativi decât am crezut?

Specialiștii au analizat compoziția pigmentului, care era bogat în oxizi de fier și minerale argiloase, și au constatat că nu se găsește nicăieri în interiorul sau în jurul peșterii. Asta înseamnă că Omul de Neanderthal a adus intenționat pigmentul din altă parte, împreună cu piatra.

Pentru a confirma că pata fusese aplicată cu vârful unui deget, echipa a apelat la poliția științifică. Rezultatul: amprenta aparține unui om, cel mai probabil unui adult de sex masculin.

„Fără acel punct roșu, nu am fi putut afirma nimic despre piatră. Dar așa, toate indiciile conduc către o interpretare simbolică a obiectului. Nu poate fi o coincidență,” explică Álvarez Alonso.

Această descoperire întărește ideea potrivit căreia neanderthalienii, despre care se credea mult timp că erau inferiori din punct de vedere cognitiv oamenilor moderni, aveau capacitatea de a crea simboluri și de a se exprima artistic.

„Faptul că piatra a fost aleasă pentru forma sa, apoi marcată cu o pată de ocru, dovedește existența unei minți capabile să simbolizeze, să imagineze, să idealizeze și să proiecteze gânduri asupra unui obiect,” scriu autorii studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O suliță veche de 80.000 de ani contrazice tot ce știam despre neanderthalieni

Oamenii de știință au datat rămășițele unui copil antic care seamănă atât cu oamenii, cât și neanderthalienii

Un eveniment de acum 110.000 de ani ar fi putut contribui la extincția neanderthalienilor

Apariția unei noi grupe sanguine a despărțit neanderthalienii de Homo Sapiens în Eurasia