Oamenii preistorici confecționau coliere din fosile de moluște marine acum 20.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii preistorici făceau coliere din fosile de moluște marine. Coliere datând din Paleoliticul Superior au fost descoperite în peșteri din sudul Spaniei, unele dintre mărgele fiind realizate din cochilii de moluște marine fosilizate.

Oamenii preistorici făceau coliere din fosile de moluște marine. Curios este faptul că meșteșugarii acelor vremuri au selectat în mod special doar două specii de scafopode, deși în bazinele pliocene din apropiere existau nu mai puțin de 24 de specii disponibile.

• Un mare explorator ar fi putut avea sclavi. Abolirea sclaviei în SUA s-a întâmplat cu mai…
• Poporul care nu a avut niciun război timp de 1.000 de ani. Ce făceau, în schimb,…

Practica adunării de fosile pare să fi fost răspândită în Europa Epocii de Piatră, existând dovezi că scoici și chiar oase preistorice erau schimbate în rețele vaste de troc. Totuși, funcția simbolică sau practică a acestor relicve rămâne greu de stabilit.

Cum au ajuns oamenii preistorici să facă coliere din fosile de moluște marine?

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, o echipă de cercetători a analizat fosile de scafopode descoperite în două situri din sudul Spaniei: El Tesoro și Cueva del Hoyo de la Mina. În total, la El Tesoro au fost identificate 26 de fragmente, iar la Hoyo de la Mina alte 11, ceea ce reprezintă 14,4% dintre exemplarele de acest tip colectate de oamenii preistorici în Peninsula Iberică. Cochiliile provin, cel mai probabil, din depozitele de pe coasta Malagăi și datează din Pliocenul inferior (5,3-3,6 milioane de ani în urmă), scrie IFL Science.

Deși mediul marin era plin de specii variate, locuitorii acestor situri au ales constant doar două dintre ele: Paradentalium inaequale și Paradentalium sexangulum. La Hoyo de la Mina, unele fragmente îi sunt atribuite perioadei Magdaleniene (începută acum 17.000 de ani), iar la El Tesoro artefactele sunt mai târzii, din Neolitic.

Fragmente similare ale acelorași specii au fost găsite și în alte locuri, precum Reclau Viver, datat în Solutrean (aprox. 22.000 de ani în urmă). Motivul acestei selecții riguroase rămâne necunoscut, însă prezența ocrului roșu pe unele cochilii sugerează o semnificație ritualică. Toate exemplarele analizate prezintă urme de prelucrare: erau șlefuite, golite și modificate pentru a servi drept podoabe. La El Tesoro, de exemplu, fragmentele au fost îmbinate pentru a forma o închizătoare de colier.

Și oamenilor preistorici le plăceau bijuteriile

Aceste descoperiri indică faptul că oamenii preistorici realizau bijuterii din fosile cu peste 20.000 de ani în urmă, deși momentul exact al debutului acestei practici rămâne incert. Cea mai veche dovadă cunoscută provine dintr-un sit de Homo sapiens din Africa de Sud, vechi de 65.000 de ani, unde a fost găsită o fosilă de trilobit.

În Europa, există indicii că neanderthalienii ar fi fost chiar primii colecționari de fosile, așa cum sugerează descoperirea unor scoici marine preistorice în peștera Prado Vargas, din nordul Spaniei. Cercetătorii presupun că acestea ar fi putut fi adunate de copiii neanderthalienilor, probabil în joacă.

Studiul a fost publicat în revista Quaternary.

Vă recomandăm să citiți și:

Mozaicul grecesc care îi nedumerește pe arheologi: ce mesaj transmite despre viață?

8 mituri despre Roma Antică. Vomitorium, statuile albe și femeile limitate la pragul casei

Amprentă veche de 4.000 de ani, descoperită pe o ofrandă funerară din Egiptul Antic

ADN-ul antic a dezvăluit locul în care au trăit strămoșii maghiarilor acum 4.500 de ani