Ce dezvăluie un pigment albastru uimitor, vechi de 13.000 de ani, despre strămoșii noștri?

Cercetătorii au găsit urme rare de azurit pe un artefact din Paleoliticul Final. Descoperirea contrazice teoriile conform cărora primii europeni foloseau doar pigmenți roșii și negri. Descoperirea sugerează că oamenii antici posedau o cunoaștere a mineralelor și culorilor mult mai profundă decât se credea.

De asemenea, sugerează forme de decorare sau practici artistice dispărute. Descoperirea deschide noi căi pentru explorarea identității și a simbolismului în culturile din era glaciară.

La situl din Paleoliticul Final Mühlheim-Dietesheim din Germania, cercetătorii de la Universitatea Aarhus au identificat urme slabe de culoare albastră pe un artefact de piatră care datează de acum aproximativ 13.000 de ani.

După aplicarea unei varietăți de tehnici științifice avansate, echipa a stabilit că reziduul provine de la azurit, un pigment mineral de un albastru strălucitor care nu a mai fost documentat anterior în arta paleolitică din Europa.

„Acest lucru contestă ceea ce credeam că știm despre utilizarea pigmentului în Paleolitic”, a spus Dr. Izzy Wisher, autorul principal al studiului.

O nouă interpretare a unei unelte antice

Timp de mulți ani, experții au presupus că artiștii din era glaciară se bazau aproape în întregime pe pigmenți roșii și negri, deoarece aproape toate operele de artă supraviețuitoare din acea perioadă folosesc acele culori. Paleta limitată a fost adesea atribuită unei penurii de minerale albastre sau credinței că albastrul avea un apel redus.

Deoarece pigmenții albaștri apar rar în înregistrările artistice cunoscute, noua dovadă sugerează că oamenii timpurii i-ar fi putut folosi pentru decorarea personală sau pentru colorarea textilelor – practici care lasă de obicei doar urme arheologice subtile, scrie ScienceDaily.

„Prezența azuritului arată că oamenii din Paleolitic aveau o cunoaștere profundă a pigmenților minerali și puteau accesa o paletă de culori mult mai largă decât credeam anterior – și este posibil să fi fost selectivi în modul în care foloseau anumite culori,” spune Izzy Wisher.

Practici artistice dispărute

Piatra care conținea reziduul de azurit a fost clasificată inițial ca o lampă cu ulei. Analiza actuală sugerează că a funcționat, în schimb, ca o suprafață pentru prepararea pigmenților, servind probabil ca o paletă pentru măcinarea sau amestecarea materialelor albastre.

Această interpretare indică tradiții artistice sau cosmetice care rareori supraviețuiesc în registrul arheologic.

Descoperirea încurajează o reevaluare a modului în care culoarea a modelat expresia paleolitică.

Mai mult, ridică noi întrebări despre modul în care oamenii timpurii își transmiteau identitatea, statutul și credințele culturale prin materiale care erau probabil mai diverse și mai atrăgătoare vizual decât se presupunea anterior.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Vaticanul va returna zeci de artefacte culturale comunităților indigene din Canada

Artefacte sacre furate în urmă cu mai bine de patru decenii, în sfârșit recuperate

Mormântul unui războinic înalt din Azerbaidjan conținea un artefact neobișnuit

Peste 100 de artefacte descoperite într-un mormânt vechi de 2.800 de ani al unei rude a regelui Midas