Profilurile și bazele noastre de date din lumea digitală sunt în continuă expansiune, dar ce se întâmplă cu ele după ce murim?
Companiile de tehnologie nu au oferit încă o soluție satisfăcătoare, sunt de părere cercetătorii din domeniu.
Tamara Kneese studiază modul în care oamenii experimentează tehnologia. Ea este cercetător principal la Institutul de Cercetare Data & Society Research Institute, organizație non-profit cu sediul la New York.
În noua sa carte, „Death Glitch”, Tamara analizează ce se întâmplă cu „bunurile noastre digitale” atunci când murim. Acolo, ea susține că firmele de tehnologie trebuie să îmbunătățească modul în care abordează moartea pe platformele pe care le-au dezvoltat, de dragul „posterității noastre digitale”.
„Nu mulți oameni se gândesc la moștenirea lor digitală, dar bunurile noastre digitale se acumulează. Există motive atât pragmatice, cât și sentimentale pentru care cei dragi, după moartea voastră, ar putea să țină la ele. Iar conservarea este importantă și pentru memoria istorică, colectivă. Problema este că nu există un mecanism clar de transmitere a bunurilor digitale de la o generație la alta. Posesiunile noastre digitale se pierd în eter – nu numai pentru că cei dragi nici măcar nu știu ce conturi avem, ci și pentru că platformele tehnologice nu au fost concepute pentru a anticipa sau a se gândi la moarte”, a explicat Tamara, potrivit The Guardian.
Totuși, ce reprezintă moștenirea digitală a unei persoane? Blogurile, conturile noastre de e-mail și profilurile de social media sunt cele mai elocvente exemple. Există, de asemenea, fotografiile și listele de redare muzicale pe care le păstrăm în cloud, mai sunt aplicațiile de plată mobilă și avatarurile digitale. De asemenea, trebuie să avem în vedere și toate datele pe care telefoanele noastre și obiectele inteligente le captează și le colectează.
„Nu cred că aceste companii ar trebui să fie responsabile pentru întreaga viață și moștenire digitală a oamenilor. Dar avem nevoie ca societatea să se gândească mai atent la aceste lucruri și să aloce resurse pentru a face acest lucru. Reglementarea care obligă companiile să dea dovadă de o modalitate cuprinzătoare de a se ocupa de rămășițele digitale ar putea fi cea mai solidă cale de urmat”, a mai explicat specialista.
Se pare că există alternative, dar nu rezolvă foarte mare parte a problemei.
Organizația non-profit Wayback Machine a venit cu platforma Internet Archive, dar aceasta nu captează profilurile private din rețelele de socializare.
„Nu trebuie să conservăm chiar totul, dar este alarmant să ne gândim la toate arhivele care vor fi pierdute”, mai punctează Tamara Kneese.
Anthony Hopkins, actorul care își încurajează fanii pe social media