Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » De ce au oamenii grupe de sânge diferite?

De ce au oamenii grupe de sânge diferite?

Publicat: 02.04.2022

Cunoașterea grupei de sânge este importantă pentru transfuzii de sânge și în alte scopuri medicale, ceea ce ridică o întrebare: De ce oamenii au grupe de sânge diferite?

Există patru grupe de sânge principale: A, B, AB și O. Fiecare dintre ele este definită de antigenele prezente pe suprafața globulelor roșii. Sângele de tip A are antigenul A pe globulele roșii, B are antigenul B, AB are ambele antigene, iar O nu are niciunul.

„Datele sugerează cu tărie că motivul pentru care avem diferite grupe de sânge este malaria”, a declarat Dr. Claudia Cohn, director medical al băncii de sânge a Universității din Minnesota.

„Dacă suprapuneți o hartă a locului unde se află parazitul malariei și grupa de sânge O, aceasta este remarcabil de asemănătoare”.

Ce este malaria?

Malaria a ucis 627.000 de persoane din întreaga lume în 2020, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. La persoanele care poartă parazitul care provoacă malaria, globulele roșii infectate se acumulează în vasele mici de sânge, blocând sângele și oxigenul pe care îl transportă să ajungă la creier.

Însă persoanele cu sânge din grupa O au o protecție semnificativă împotriva malariei. De exemplu, un studiu din 2007, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a constatat că persoanele cu grupa de sânge O au avut cu 66% mai puține șanse de a dezvolta malarie severă decât persoanele cu alte grupe de sânge.

Acest lucru se datorează, cel puțin parțial, faptului că parazitul malariei face ca globulele roșii infectate să exprime pe suprafața lor o proteină numită RIFIN, care acționează ca un lipici care face ca globulele roșii neinfectate să se îngrămădească în jurul unui globul roșu infectat, potrivit unui studiu din 2015 publicat în revista Nature Reviews Microbiology.

Populațiile din zonele predispuse la malarie au sânge de tip O

În timp ce RIFIN se leagă puternic de suprafața globulelor roșii de tip A, aceasta se leagă slab de globulele roșii de tip O.

Cu toate acestea, grupa sanguină nu este singurul aspect al sângelui unei persoane care afectează riscul de malarie. Pe lângă cele care determină cele patru grupe principale de sânge, există alte 15 tipuri de antigene care pot fi prezente pe suprafața globulelor roșii, a declarat Cohn.

Unul dintre acestea se numește grupul Duffy. Persoanele cărora le lipsește antigenul Duffy sunt relativ rezistente la unul dintre cei doi paraziți principali ai malariei. Negativitatea Duffy este comună în toată Africa subsahariană, unde malaria este cea mai proeminentă, dar este rar întâlnită în alte părți ale lumii.

Există destul de multe dovezi pentru a explica de ce populațiile care au evoluat în zonele predispuse la malarie au sânge de tip O, dar este mai puțin clar de ce sângele de tip A, B și AB poate fi găsit în proporții relativ mari în alte părți, potrivit LiveScience.

Legătura dintre grupa de sânge și diverse boli

Unii oameni de știință indică asocieri de boli între diferitele grupe de sânge. Un studiu realizat în 2021 în revista BioMed Research International a constatat că persoanele cu grupa de sânge O sunt mai predispuse la holeră, ciumă, tuberculoză și oreion.

Alte grupe de sânge sunt mai susceptibile de a avea alte boli. De exemplu, persoanele cu grupa de sânge AB sunt mai susceptibile de a avea variolă și infecții cu Salmonella și E. coli.

Totuși, Cohn nu consideră aceste asocieri convingătoare, mai ales nu ca un motiv potențial pentru care oamenii au grupe de sânge diferite. Aceste studii nu au dovedit o relație de cauzalitate între grupa sanguină și prevalența acestor boli, iar legăturile se pot datora altor factori.

Ca atare, ele nu găsesc de fapt dovezi că grupele de sânge cauzează protecție sau susceptibilitate la boli. „Malaria este singura în care pare să se confirme cu adevărat”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii au găsit microplastice în sângele uman pentru prima dată. Ce se întâmplă în corpul nostru?

Vești proaste pentru unii. Carnea crescută în laborator conține, de multe ori, sânge real

Legătura dintre grupa de sânge și formele severe de COVID-19. Ce spun cercetătorii?

Medicii de pe Pământ au reușit să trateze cheagul de sânge al unui astronaut aflat în spațiu

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase