Cât de mult trăiau oamenii de Neanderthal?

Cât timp trăiau oamenii de Neanderthal? Un studiu genomic ne dezvăluie o speranță de viață surprinzătoare.

Cu rămășițe ale ADN-ului lor prezente și în noi, viețile neanderthalienilor (Homo neanderthalensis) și ale oamenilor (Homo sapiens) sunt intrinsec interconectate. Dar cât de mult trăiau oamenii de Neanderthal?

Având în vedere că acum 40.000 de ani nu existau certificate de naștere și de deces, cum putem afla? Potrivit unui studiu din 2019 realizat de către cercetători de la CSIRO, agenția națională de știință a Australiei, putem obține un răspuns folosind puterea genomicii.

„Dacă știm secvența genomului unei specii, îi putem estima durata de viață pe baza unui tip special de modificare a ADN-ului, numit metilare a ADN-ului”, a declarat autorul studiului, dr. Ben Mayne, într-un comunicat.

Cât de mult trăiau oamenii de Neanderthal?

Metilarea ADN-ului este ceea ce se numește „modificare epigenetică”, adică ceva ce afectează expresia ADN-ului fără a schimba secvența genetică subiacentă, și se crede că este asociată cu îmbătrânirea. Aceste modificări apar în special în regiuni ale ADN-ului cunoscute sub numele de situri CpG, iar, așa cum au descoperit Mayne și colegii săi în analiza lor, densitatea acestor situri în anumite părți ale genomului este corelată cu durata de viață a mamiferelor, scrie IFL Science.

Ceea ce a creat echipa de cercetători a fost un „ceas predictiv al duratei de viață”. Așadar, ce s-a întâmplat când au folosit acest ceas pe genomul neanderthalian?

Metoda echipei a estimat că speranța de viață pentru neanderthalieni era de 37,8 ani, și la fel pentru un alt membru dispărut al arborelui genealogic Homo: Homo denisova, mai bine cunoscuți sub denumirea de Denisovani. Aceasta nu sună a fi o durată de viață deosebit de lungă, dar a fost totuși suficient timp pentru ca neanderthalienii să se împerecheze cu primii Homo sapiens.

Durata vieții nu depinde doar de genetică

Dar ceasul duratei de viață nu pare să ne prezică nici nouă o viață lungă: speranța de viață a omului modern a fost prezisă la 38 de ani, doar marginal mai lungă decât a rudelor noastre dispărute. Dacă citiți acest articol la vârsta de 39 de ani sau mai mare și vă întrebați de ce nu ați „dat colțul” încă, probabil că este un moment bun să menționăm că longevitatea noastră depinde de mai mulți factori decât genetica.

După cum explică autorii studiului, speranța de viață umană a crescut vertiginos în ultimii aproximativ 200 de ani datorită medicinei moderne și a schimbărilor în modul nostru de viață. Mayne și colegii săi sugerează, în schimb, că rezultatele lor indică faptul că neanderthalienii (și Denisovanii) „aveau o durată de viață similară cu cea a omologilor lor umani timpurii din acea perioadă”.

Așadar, știm că putem „învinge ceasul”. De fapt, oamenii trăiesc acum mai mult ca niciodată; în SUA, de exemplu, numărul americanilor cu vârsta de 100 de ani sau peste este estimat să crească de patru ori în următorii 30 de ani, conform unor proiecții.

Dar cât de departe va merge acest lucru? Există o limită a vieții umane?

Vă recomandăm să citiți și:

Un mesaj bizar a fost descoperit pe un obelisc egiptean vechi de peste 3.000 de ani

Test de cultură generală. Care este cea mai veche țară din lume?

Mormintele din Epoca de Piatră din Irlanda nu sunt ce au crezut cercetătorii, arată o analiză ADN

Un mormânt circular masiv a fost scos la lumină în Peru