FOTO. O fosilă bizară a unui vierme, veche de peste 500 de milioane de ani, i-a uimit pe cercetători prin particularităţile sale şi poate oferi indicii cruciale cu privire la istoria evoluţiei vieţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Specia de vierme a fost denumită Kootenayscolex barbarensis, într-o eră în care abia apăruseră vertebratele, scrie Science Alert.

Această nouă descoperire poate oferi informaţii vitale cu privire la modul în care s-a format capul anelidelor – un grup de specii din care astăzi fac parte viermii şi lipitorile.

„Anelidele reprezintă un grup larg şi divers de animale atât în ceea ce priveşte constituţia, cât şi modul de viaţă”, a precizat Karma Nanglu, autoarea studiului, doctorandă la Universitatea Toronto şi cercetătoare la Muzeul Royal Ontario. „Deşi diversitatea le face un grup important din punct de vedere ecologic şi un grup interesant, este dificil de specificat cum arătau primele anelide”.

Anelidele, sau viermii segmentaţi, includ peste 17.000 de specii actuale, de la râme la lipitori. Pentru că au corpul moale, fosilele sunt puţine, ceea ce le face incredibil de greu de studiat.

Şistul Burgess, unde a fost descoperită noua specie şi depozite similare, oferă fosile excelent conservate, dar aceste situaţii sunt rare, dar chiar şi aşa, speciile sunt dificil de descris. Spre exemplu, Hallucigenia a fost studiată eronat timp de zeci de ani, pentru că se credea că partea dorsală este capul (şi invers).

Dar în cazul K. barbarensis, capul nu poate fi confundat, având două antene proeminente pe cap, cel mai probabil pentru a explora mediul înconjurător (imaginea de mai jos).

Credit: Jean-Bernard Caron/Royal Ontario Museum

Între acestea, are coarne mai mici, iar în lateral se observă numeroşi peri. „Totuşi, spre deosebire de formele actuale, aceşti peri acoperă parţial şi capul, mai ales în jurul gurii. Noua fosilă sugerează că partea anterioară a anelidelor a evoluat din segmentele corpului care aveau perechi de peri – o ipoteză susţinută de biologia multor specii de anelide de astăzi”, a adăugat Nanglu.

Unele fosile au fost atât de bine conservate încât includ ţesut intern, ceea ce le poate oferi cercetătorilor indicii cu privire la ţesutul nervos al K. barbarensis. De asemenea, aceste detalii pot furniza aspecte importante despre viaţa sa şi îi poate ajuta pe savanţi să realizeze legături între această specie şi cele din prezent.

„Detaliile interne păstrate în K. barbarensis ne pot ajuta nu numai să îi stabilim poziţia pe scara evolutivă, ci şi să îi determinăm stilul de viaţă. Sedimentele prezervate în sistemul digestiv sugerează că, precum rudele din ecosistemele actuale, aceşti viermi au avut un rol important în lanţul trofic prin reciclarea materiei organice din sediment”, a conchis cercetătoarea.

Studiul va fi publicat în jurnalul Current Biology.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un ”vânător” de fosile a făcut o descoperire istorică după ce s-a împiedicat de un ”bolovan mic”

Aceasta poate fi descoperirea deceniului: o fosilă de om datează de acum 300.000 de ani, cu 100.000 de ani mai mult decât se ştia anterior

Cea mai veche fosilă a unui strămoş al omenirii a fost descoperită recent

Fluturii şi moliile trăiau şi în urmă cu 200 de milioane de ani, în aceeaşi perioadă cu primii dinozauri