Ploaia recentă din deşertul Atacama, prima în 500 de ani, a dus la o extincţie în masă. Descoperirea are implicaţii cruciale şi în afara Terrei

Având o istorie a locului de patru secole, Palatul Cotroceni este una dintre clădirile cele mai importante ale României, în care s-au luat decizii care au influenţat decisiv ţara noastră. Poate cel mai important este Consiliul de Coroană din august 1916 în care s-a discutat intrarea României în Primul Război Mondial, participare care va duce în cele din urmă la realizarea Marii Uniri de la 1918.

Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai uşor în evidenţă din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi şi interni, şi o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea „României dodoloaţe”. Articolul de faţă discută şi sintetizează aceste momente cheie care au culminat cu Marea Unire din 1 decembrie 1918.

Poate unul dintre mai îndrăgite personaje din istoria României, Regina Maria, supranumită „Regina – soldat” şi „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă în Primul Război Mondial, a jucat un rol cheie în recunoaşterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri ale lumii.

Astăzi se împlinesc 100 de ani de când, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională decidea unirea Transilvaniei cu România. Se întâmpla la câteva zile după ce la Cernăuţi, în 28 noiembrie 1918, se decisese unirea Bucovinei cu România. Cu alte câteva luni în urmă, în 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei cu România.

În după amiaza zilei de 23 noiembrie 1918, la -40 de grade, un avion pilotat de un erou (apoi uitat) a aterizat pe ceea ce astăzi se cheamă Câmpia Libertăţii de la Blaj. Acesta aducea scrisoarea primului-ministru Ion I.C. Brătianu pentru Consiliul Naţional Român Central în care îşi exprima dorinţa de unire.

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

Cunoscutul poet a fost prezent la festivitatăţile organizate cu prilejul zilei de 1 decembrie 1918 şi a relatat cele întâmplate

Ca orice popor, românii au o zi numai a lor. La început a fost 10 mai, a urmat 23 august şi, în final, 1 decembrie

Delegaţii la Marea Adunare de la Alba Iulia din decembrie 1918 au stabilit ultimele detalii ale Marii Uniri într-un hotel numit la acea vreme "Hungaria". După Unire, hotelul a devenit "Dacia", apoi "Apulum", fiind demolat ulterior de comunişti întrucât "deranja" planurile de extindere a oraşului.

Trei ani diferiţi (1600, 1859, 1918) corespunzând unor evenimente extrem de importante din istoria poporului român. Aceste trei date marchează încercările, mai mult sau mai puţin reuşite, de unire a teritoriilor locuite de strămoşii noştri

Pe strada Arthur Verona din Capitală, la numărul 19, colţ cu strada Pitar Moş, se păstrează de mai bine de 150 de ani o casă impunătoare ce în prezent găzduieşte sediul Ordinului Arhitecţilor din România. Este Casa Mincu, imobilul în care a locuit Ion Mincu (1852 – 1912), părintele stilului neo-românesc, reputat arhitect, inginer, deputat şi profesor, al cărui nume îl poartă cu mândrie Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului Naţional „George Enescu” şi Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, situat pe Calea Victoriei din Capitală, la nr. 141, ascunde mai bine de un secol de istorie.

Vezi DIMENSIUNILE gazării, în raport cu alte oraşe din Europa

Producătorul american de procesoare Qualcomm înregistrează o primă victorie împotriva Apple în China. iPhone-urile mai vechi vor fi interzise.

.