Home » Natură » Urangutanii au creat un nou mod de a comunica între ei în captivitate

Urangutanii au creat un nou mod de a comunica între ei în captivitate

Publicat: 13.02.2021

Urangutanii, primatele populare pentru inteligența lor aparte și gesturile pe care le fac, au dezvoltat noi abilități de a comunica în captivitate, comportamente care nu par să existe în sălbăticie. Acest lucru ar putea indica faptul că a deveni creativ prin gesturi este o trăsătură ancestrală la maimuțele mari, reprezentând probabil un pas important în evoluția către limbaj.

Productivitatea în lingvistică se referă la capacitatea de a folosi limbajul pentru a transmite lucruri noi, inclusiv noi expresii. De-a lungul timpului a reprezentat o evoluție importantă pentru oamenii care vorbesc diverse limbi, însă a fost rar întâlnită la animale.

Desigur, asta nu înseamnă că animalele nu comunică între ele. Experimentele derulate în sălbăticie au arătat cum, chiar și între specii, unele maimuțe sunt capabile să traducă apelurile de avertizare ale colegilor lor. Acest tip de „discuție” este de obicei determinat de sosirea unei potențiale amenințări, mai degrabă decât o conversație întâmplătoare.

Aceste abilități de comunicare care mențin aceste animale în viața se stabilesc deoarece selecția naturală favorizează vorbăreții, notează IFL Science.

În captivitate, urangutanii sunt nevoiți să relaționeze mai mult

Pentru a afla dacă primatele sunt capabile de productivitate în lingvistică, Marlen Fröhlich, de la Universitatea din Zurich (Elveția), și colegii ei au analizat urangutani de la grădina zoologică pentru a observa dacă și cum comunicarea dintre aceste animale era diferită de cea dintre frații lor din sălbaticie.

În timp ce captivitatea nu este alegerea firească a urangutanilor, are câteva avantaje, cum ar fi siguranța alimentară, riscul zero de prădători, pierderea habitatului sau braconajul.

Având în vedere acest lucru, studierea modului de comunicare al acestor animale este o idee interesantă, deoarece factorii care o declanșează sunt complet diferiți. Mai mult, în sălbăticie, urangutanii sunt creaturi destul de solitare, în timp ce în grădinile zoologice sunt forțați să se afle în imediata apropiere, astfel încât posibilitățile de a-și transmite semnale sunt mult mai frecvente.

Fröhlich și colegii săi au analizat peste 8.000 de exemple de comunicări non-vocale colectate de la 30 de urangutani din cinci grădini zoologice și 41 de urangutani sălbatici din pădurile din Borneo și Sumatra. Prin compararea celor două grupuri, echipa a reușit să identifice comportamente care erau exclusive animalelor captive sau celor sălbatice.

Urangutanii de la zoo, mai comunicativi decât cei din sălbăticie

Rezultatele lor au arătat că urangutanii captivi manifestau mai multe gesturi și expresii faciale decât animalele sălbatice, cu mai multe semnale unice, inclusiv ridicarea unui braț și scuiparea repetată a apei în fața altui animal. Aceste acțiuni par a fi motivate de joc sau mâncare și se repetă până când urangutanul vizat pleacă.

„Concluzionăm astfel că urangutanii, atunci când sunt expuși unui stil de viață mai sociabil și terestru, au plasticitatea comportamentală pentru a inventa noi comportamente comunicative care sunt foarte specifice funcțional”, au precizat autorii cercetării. „Această capacitate productivă la maimuțele mari este o condiție prealabilă majoră pentru evoluția limbajului și pare a fi ancestrală în descendența hominizilor”, au mai spus ei.

Studiul care nu a fost însă evaluat independent de către alți specialiști a fost publicat în bioRxiv. Descoperile cercetătorilor de la Universitatea din Zurich trebuie să fie reproduse și sunt necesare și noi cercetări pentru a putea fi confirmate, însă dacă vreun membru al regnului animal va face următorul pas către limbaj există mari șanse să fie urangutanul.

Vă recomandăm să citiți și:

Urangutanii dau dovadă de inteligenţă uimitoare prin realizarea de inovaţii tehnologice

Nu mai suntem unici! O abilitate caracteristică omului a fost descoperită la cimpanzei şi urangutani

Urangutanii sunt ingineri-constructori remarcabil de pricepuţi (VIDEO)

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Microbiomul intestinal, puternic afectat de alimente și poluare. Cercetătorii au fost „surprinși”
Microbiomul intestinal, puternic afectat de alimente și poluare. Cercetătorii au fost „surprinși”
Care este principala diferență dintre super-gripă și răceală?
Care este principala diferență dintre super-gripă și răceală?
Arheologii au găsit o frescă cu Iisus reprezentat ca „Păstorul cel bun”
Arheologii au găsit o frescă cu Iisus reprezentat ca „Păstorul cel bun”
O predicție făcută de Albert Einstein în urmă cu un secol tocmai a fost confirmată
O predicție făcută de Albert Einstein în urmă cu un secol tocmai a fost confirmată
Ar putea fi „Steaua din Betleem” o planetă? Un vizitator strălucitor ne oferă un indiciu
Ar putea fi „Steaua din Betleem” o planetă? Un vizitator strălucitor ne oferă un indiciu
Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
Când au aprins oamenii primul foc din istorie?
De ce uneori te trezești cu câteva minute înainte de alarma de dimineață?
De ce uneori te trezești cu câteva minute înainte de alarma de dimineață?
Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe
Un tratament similar cu Ozempic ar putea ajuta în curând pisicile grăsuțe
O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea
O substanță din ciocolata neagră ar putea încetini îmbătrânirea
Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului
Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este riscul astăzi
Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este riscul astăzi
O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios
O navă spațială NASA de pe orbita planetei Marte s-a deconectat în mod misterios
Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?
Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?
Epidemie „fără precedent” de gripă în Marea Britanie
Epidemie „fără precedent” de gripă în Marea Britanie
Fibrele, noul ingredient-vedetă. „Este un nutrient de care oamenii chiar au nevoie”
Fibrele, noul ingredient-vedetă. „Este un nutrient de care oamenii chiar au nevoie”
Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. „A făcut şi el un pact cu diavolul”
Nichita Stănescu, geniul răsfăţat de Ceauşeşti care a consumat alcool până a murit. „A făcut şi el un pact cu diavolul”
Gigantul Netflix, păcălit cu milioane de dolari de un regizor cunoscut de la Hollywood
Gigantul Netflix, păcălit cu milioane de dolari de un regizor cunoscut de la Hollywood
Locurile din avion pe care pasagerii ar trebui să le evite pe cât posibil
Locurile din avion pe care pasagerii ar trebui să le evite pe cât posibil