Un gândac zdrobit în urmă cu 49 de milioane de ani, fosilizat în stare perfectă

Un gândac care a trăit în urmă cu aproximativ 49 de milioane de ani este atât de bine conservat încât insecta pare pregătită să își ia zborul în orice moment. Asta, dacă nu ar fi aproape în întregime zdrobită și fosilizată.

Este recunoscut faptul că una dintre cele mai rezistente părți ale exoscheletului unui gândac este constituită de cele două aripi externe anterioare, tari și chitinoase, care servesc la apărarea aripilor moi, posterioare.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Chiar așa stând lucrurile este greu de imaginat că această parte a unei insecte poate supraviețui milioane de ani. Și totuși așa s-a întâmplat în cazul gândacului preistoric descoperit de paleontologi.

Mai mult chiar, deși se crede că au trecut aproape 49 de milioane de ani din momentul în care a fost strivită, iar mai apoi fosilizată insecta, culorile și claritatea elitrelor sale i-au uluit pe oamenii de știință care au decis să numească gândacul Pulchritudo attenboroughi sau Attenborough’s Beauty, „Frumusețea lui Attenborough”, după numele renumitul naturalist și gazdă de televiziune Sir David Attenborough.

Cercetătorii au scris într-un studiu recent că, în cazul acestui gândac, au de-a face cu „cea mai perfect conservată colorare pe bază de pigment cunoscută la gândacii fosili”.

Când cercetătorii au descris frumusețea gândacului, aceasta se afla deja în colecția Muzeului Denver al Naturii și Științei (DMNS) din Colorado, unde a fost expus imediat după descoperirea sa, în 1995. Paleontologii au găsit fosila în acel an în situl Green, care se întinde de-a lungul statelor Colorado, Wyoming și Utah și datează din epoca Eocenului (acum 55,8 milioane până la 33,9 milioane de ani), potrivit livescience.com.

De la Cerambycidae, la un gen nou

Oamenii de știință au clasificat inițial fosila ca fiind un gândac cu coarne lungi din genul Cerambycidae. Dar, în timp ce forma corpului amintește într-adevăr de cea a gândacilor cu coarne lungi, membrele posterioare ale insectei erau neobișnuit de scurte și puternice, ceea ce l-a determinat pe curatorul principal de entomologie al muzeului, Frank-Thorsten Krell, autorul principal al noului studiu, să se întrebe dacă nu cumva gândacul aparține unei alte specii.

Dealtfel, în studiul întocmit recent, autorii au descris gândacul ca aparținând unui nou gen, dintr-o sub-familie cunoscută pentru picioarele sale posterioare robuste și puternice: gândacii de frunze cu picioare de broască.

„Insecta fosilizată, o femelă, este doar al doilea exemplu de astfel de gândac descoperit pe teritoriul Americii de Nord”, a declarat Krell pentru Live Science.

Cercetătorul a mai consemnat faptul că, în momentul de față, nici-un gândac din acest grup nu mai trăiește în America de Nord.

Modele circulare întunecate și simetrice

Pe spatele lui Attenborough’s Beauty, au putut fi observate modele circulare întunecate și simetrice care se evidențiază în contrast puternic pe un fundal deschis. Acest lucru îi determină pe cercetători să afirme că astfel de modele era caracteristice gândacilor care au trăit cu cel puțin 50 de milioane de ani în urmă.

Pentru ca un gândac să se fosilizeze la fel de bine ca acesta, consideră Krell, „este nevoie de un sediment cu granulație foarte fină. Nămolul sau argila de pe fundul unui lac constituie cele mai bune ingrediente pentru obținerea unei fosilizări, cu condiția ca insecta respectivă să se scufunde rapid în nămol înainte ca corpul său să se dezintegreze”.

„În această din urmă situație, corpul gândacului nu ar mai putrezi. La obținerea fenomenului de fosilizare contribuie și faptul că mediu de pe fundul lacului este sărac în oxigen”, a afirmat Krell.

Citește și:

Premieră paleontologică. Insecte din Triasic, descoperite în excremente de dinozaur pentru prima oară

Pentru prima dată, paleontologii au găsit ”amprente” de dinozaur conservate perfect

Balenă unică, cu patru picioare, descoperită de o echipă de paleontologi

Într-o premieră paleontologică, un ou fosilizat a fost găsit într-o pasăre scrăveche ce trăia acum 110 milioane de ani