Home » Natură » Ozonul încălzește planeta mai mult decât am fi crezut. Ce rol are gazul în schimbarea climatică?

Ozonul încălzește planeta mai mult decât am fi crezut. Ce rol are gazul în schimbarea climatică?

Publicat: 11.04.2022

Ozonul ar putea slăbi unul dintre cele mai importante mecanisme de răcire ale Pământului. Noi cercetări spun că ozonul încălzește planeta mai mult decât se credea anterior.

Un nou studiu a dezvăluit că modificările nivelurilor de ozon din atmosfera superioară și inferioară au fost responsabile pentru aproape o treime din încălzirea observată în apele oceanice de la granița cu Antarctica în a doua jumătate a secolului XX, scrie Science Daily.

Încălzirea profundă și rapidă din Oceanul de Sud îi afectează rolul de una dintre principalele regiuni pentru absorbția excesului de căldură pe măsură ce planeta se încălzește.

Ozonul încălzește planeta atunci când se află în atmosfera inferioară

Majoritatea acestei încălziri a fost rezultatul creșterii stratului de ozon din atmosfera inferioară. Ozonul, unul dintre principalele componente ale smogului, este deja periculos ca poluant, dar cercetările arată că poate avea, de asemenea, un rol semnificativ în determinarea schimbărilor climatice în următorii ani.

„Ozonul aproape de suprafața Pământului este dăunător pentru oameni și mediu, dar acest studiu dezvăluie că are, de asemenea, un impact mare asupra capacității oceanului de a absorbi excesul de căldură din atmosferă”, spune Dr. Michaela Hegglin, profesor de chimie atmosferică și unul dintre autorii studiului, publicat în Nature Climate Change.

„Aceste descoperiri scot în evidență importanța reglementării poluării aerului pentru a preveni creșterea în continuare a nivelului de ozon și a temperaturilor globale”, a spus ea.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători și a fost condus de University of California Riverside.

Ce a arătat studiul?

Echipa a folosit modele pentru a simula modificările nivelurilor de ozon din atmosfera superioară și inferioară între 1955 și 2000, pentru a le izola de alte influențe și pentru a crește în prezent slaba înțelegere a modului în care ozonul încălzește planeta și impactul acestuia asupra absorbției de căldură în Oceanul de Sud.

Aceste simulări au arătat că o scădere a ozonului în atmosfera superioară și o creștere a acestuia în atmosfera inferioară au contribuit ambele, prin creșterea generală a gazelor cu efect de seră, la încălzirea observată în cei 2 km de apă de suprafață a oceanului la latitudini înalte.

Oamenii de știință au dezvăluit că creșterea ozonului în atmosfera inferioară a cauzat 60% din încălzirea generală indusă de ozon observată în Oceanul de Sud în perioada studiată, ceea ce este mult mai mult decât se credea anterior.

Acest lucru a fost surprinzător, deoarece creșterile de ozon troposferic sunt considerate a fi factori de modificare a climei în emisfera nordică, deoarece acolo are loc principala poluare.

Gaura din stratul de ozon

Ozonul a ajuns pe prima pagină a ziarelor în anii 1980, când a fost descoperită o gaură în stratul de ozon din atmosferă, deasupra Polului Sud, din cauza daunelor provocate de clorofluorocarburi (CFC), un gaz folosit în industrie și în produse de larg consum.

Stratul de ozon este vital, deoarece filtrează radiațiile ultraviolete periculoase care ajung la suprafața Pământului. Această descoperire a dus la Protocolul de la Montreal, un acord internațional de oprire a producției de CFC.

„Știm de ceva vreme că epuizarea stratului de ozon din atmosferă a afectat clima de suprafață în emisfera sudică. Cercetările noastre au arătat că ozonul crește în atmosfera inferioară din cauza poluării aerului, care are loc în principal în emisfera nordică și se „scurge” în emisfera sudică, lucru care, de asemenea, reprezintă o problemă serioasă”, a spus Dr. Hegglin.

„Există speranță de a găsi soluții, iar succesul Protocolului de la Montreal în reducerea utilizării CFC arată că este posibilă acțiunea internațională pentru a preveni deteriorarea planetei”, a adăugat ea.

Ozonul încălzește planeta în mai multe feluri

Ozonul este creat în atmosfera superioară prin interacțiunea dintre moleculele de oxigen și radiațiile UV de la soare. În atmosfera inferioară, se formează din cauza reacțiilor chimice dintre poluanți, cum ar fi gazele de eșapament ale vehiculelor și alte emisii.

Modificările concentrațiilor de ozon din atmosferă afectează vânturile de vest în emisfera sudică și provoacă niveluri contrastante de sare și temperatură aproape de suprafață în Oceanul de Sud. Ambele afectează curenții oceanici în moduri distincte, afectând astfel absorbția de căldură oceanică.

Vă recomandăm să citiți și:

„Ne aflăm la răscruce de drumuri”. Omenirea mai are o singură șansă pentru a-și asigura propriul viitor

Teoria haosului oferă indicii pentru controlul vremii. Cum ar putea stopa fenomenele extreme?

Ce țări și orașe vor dispărea din cauza creșterii nivelului mării?

Căldura din orașe ar putea fi redusă datorită cercetătorilor de la NASA

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?
Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
Cum a început revoluția rusă pe străzile Iașiului
Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?
Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?
Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să scriu imitând pe fiecare poet pe care-l citeam”
Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să scriu imitând ...
Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?
Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?
Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter
Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter
Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
Coreea de Nord sfidează ONU și lansează mai multe rachete balistice
Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7
Bursa din New York ar putea fi prima mare bursă cu tranzacții 24/7
O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene
O statuie veche de 3.400 de ani a lui Ramses al II-lea, recuperată de autoritățile egiptene
Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin
Moartea lui Boris Elţîn, primul preşedinte ales în mod democratic la Kremlin
Regele Norvegiei, cel mai bătrân monarh în viață din Europa, va participa la mai puține activități publice
Regele Norvegiei, cel mai bătrân monarh în viață din Europa, va participa la mai puține activități publice
Angajații din toată lumea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice
Angajații din toată lumea sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice
1 din 3 fete lipsește de la școală din cauza durerilor menstruale
1 din 3 fete lipsește de la școală din cauza durerilor menstruale
Cum vor autoritățile din Milano să protejeze liniștea locuitorilor?
Cum vor autoritățile din Milano să protejeze liniștea locuitorilor?
A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului
A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului
Cercetătorii au identificat regiunea din creier implicată în controlul atenției
Cercetătorii au identificat regiunea din creier implicată în controlul atenției