Home » Natură » Copacii din pădurile tropicale au început să moară mai repede încă din 1980

Copacii din pădurile tropicale au început să moară mai repede încă din 1980

Copacii din pădurile tropicale au început să moară mai repede încă din 1980
Foto: Alexander Schenkin/EurekAlert
Publicat: 22.05.2022

Copacii din pădurile tropicale din Australia mor într-un ritm dublu față de anii 1980, aparent din cauza impactului climatic.

Acestea sunt concluziile unui studiu internațional pe termen lung publicat în Nature.

Această cercetare a descoperit că ratele de moarte avute de copacii din pădurile tropicale s-au dublat în ultimii 35 de ani, deoarece încălzirea globală crește puterea de uscare a atmosferei.

Deteriorarea acestor păduri reduce stocarea biomasei și a carbonului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă menținerea temperaturilor de vârf la nivel global cu mult sub ținta de 2 °C, așa cum prevede Acordul de la Paris.

Copacii din pădurile tropicale trăiesc doar jumătate din cât trăiau în trecut

Acest studiu, condus de cercetători de la Centrul de Cercetare a Mediului Smithsonian, de la Universitatea Oxford și de la Institutul Național de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (IRD) din Franța, a folosit înregistrări de date unice și de lungă durată din pădurile tropicale din Australia.

Conform Eurek Alert, s-a constatat că ratele medii de moarte a copacilor din aceste păduri s-au dublat în ultimele patru decenii. Cercetătorii au descoperit că copacii trăiesc în jur de jumătate din cât trăiau înainte, ceea ce este un model consecvent între speciile și locurile din regiune. Iar impactul poate fi văzut încă din anii 1980, potrivit echipei.

„A fost un șoc să detectăm o creștere atât de marcată a mortalității arborilor și cu atât mai puțin ne-am așteptat la o tendință consistentă în rândul speciilor și locurilor studiate. O dublare susținută a riscului de mortalitate ar presupune că carbonul stocat în copaci se întoarce de două ori mai repede în atmosferă”, susține Dr. David Bauman, ecologist al pădurilor tropicale la Smithsonian, Oxford și IRD și autor principal al studiului.

Date pe termen lung

„Sunt necesare multe decenii de date pentru a detecta schimbările pe termen lung în organismele cu viață lungă, iar semnalul unei schimbări poate fi copleșit de zgomotul multor procese”, subliniază Dr. Sean McMahon, cercetător la Smithsonian.

„Un rezultat remarcabil din acest studiu este că nu numai că detectăm o creștere a mortalității, dar această creștere pare să fi început în anii 1980, indicând că sistemele naturale ale Pământului ar fi putut răspunde la schimbarea climei timp de decenii”, subliniază Bauman și McMahon.

„În ultimii ani, efectele schimbărilor climatice asupra coralilor din Marea Barieră de Corali au devenit bine cunoscute”, punctează Yadvinder Malhi, profesor la Oxford și coautor al studiului.

„Munca noastră arată că dacă priviți spre țărm dinspre recif, copacii din pădurile tropicale din Australia se schimbă rapid și ei. Mai mult, factorul determinant pe care îl identificăm, puterea de uscare în creștere a atmosferei cauzată de încălzirea globală, sugerează că creșteri similare ale ratelor de moarte a copacilor ar putea avea loc în pădurile tropicale ale întregii lumi”, spune el.

„În acest caz, pădurile tropicale ar putea deveni în curând surse de carbon, iar provocarea de a limita încălzirea globală la mult sub 2 °C devine atât mai urgentă, cât și mai dificilă”, argumentează Malhi.

„Seturile de date pe termen lung ca acesta sunt foarte rare și foarte importante pentru studierea schimbărilor pădurilor ca răspuns la schimbările climatice. Acest lucru se datorează faptului că copacii din pădurea tropicală pot avea o viață atât de lungă și, de asemenea, că moartea copacilor nu este întotdeauna imediată”, adaugă Susan Laurance, profesor de ecologie tropicală la Universitatea James Cook.

Alte studii confirmă mortalitatea avută de copacii din pădurile tropicale

Studii recente din Amazonia au sugerat, de asemenea, că ratele de deces ale copacilor tropicali sunt în creștere, slăbind astfel rezervorul de carbon. Dar motivul este neclar.

Pădurile tropicale intacte sunt depozite majore de carbon și până în prezent au fost „chiuvete de carbon”, acționând ca niște frâne moderate asupra ratei schimbărilor climatice, absorbind aproximativ 12% din emisiile de dioxid de carbon cauzate de om.

Mai mult carbon în atmosferă

Examinând intervalele climatice ale speciilor de copaci care prezintă cele mai mari rate de mortalitate, echipa sugerează că principalul factor climatic este puterea de uscare în creștere a atmosferei. Pe măsură ce atmosfera se încălzește, atrage mai multă umiditate din plante, ceea ce duce la creșterea stresului hidric în copaci și, în cele din urmă, la creșterea riscului de deces.

Atunci când cercetătorii au analizat cifrele, acestea au arătat în continuare că pierderea de biomasă din această creștere a mortalității din ultimele decenii nu a fost compensată de câștigurile de biomasă din creșterea copacilor rămași și din plantarea de noi copaci. Asta înseamnă că creșterea mortalității s-a tradus într-o scădere netă a potențialului acestor păduri de a compensa emisiile de carbon.

Vă recomandăm să citiți și:

„O scară rulantă spre dispariție”. Jumătate din speciile de păsări cunoscute se confruntă cu declinul populației

Pinguinii imperiali ar putea dispărea în 30 de ani din cauza crizei climatice

Erupția vulcanului din Tonga a cauzat o explozie atmosferică „fără precedent” în istoria modernă

Expunerea la incendiile de vegetație crește riscul de cancer

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu