Cum salvăm planeta alegând să consumăm un alt tip de pește decât cel de obicei?

Marea Britanie este, poate pe nedrept, considerată o națiune cu un interes gastronomic deloc avangardist. Dar, în ceea ce privește fructele de mare, acest lucru este confirmat de cifre.

Există peste 300 de specii de pește în apele de coastă ale Regatului Unit, iar britanicii consumă surprinzător de puține dintre ele.

• Orcile au început să vâneze rechini albi într-un mod ingenios
• Ce fac unii păianjeni pentru a nu deveni pradă? Tactica lor nu miroase deloc bine!

Potrivit Seafish, organismul public britanic care sprijină industria, „cei cinci fantastici” din Marea Britanie – cod, polac, somon, ton și creveți – reprezintă 62% din fructele de mare consumate în Marea Britanie.

Cea mai mare parte din ceea ce se consumă în această regiune este importată, în timp ce majoritatea produselor pescuite în apele britanice sunt trimise în altă parte, notează The Guardian.

Cei cinci fantastici din farfuriile britanicilor

Nu este vorba doar de Marea Britanie. În Uniunea Europeană, codul, polacul, somonul, tonul și creveții reprezintă 44% din consum. În SUA, pe lângă aceste cinci specii, printre cele mai populare 10 specii se numără tilapia, scoicile și pisica de mare, reprezentând 76% din fructele de mare.

Tiparele noastre de alimentație la nivel global tind din ce în ce mai mult către specii mai puține și mai mari, consumate mai departe de locul în care sunt capturate.

Aceste alegeri alimentare amplifică probleme precum pescuitul excesiv, fermele piscicole care utilizează intensiv resursele, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și tone de deșeuri de pește. Procentul de populații de pești capturate la niveluri nesustenabile este în creștere la nivel mondial, conform unui raport recent al ONU, în timp ce apetitul nostru pentru fructe de mare va crește, de asemenea, direct proporțional.

Imaginea pare sumbră – și totuși, dacă sunt selectate și consumate cu atenție, fructele de mare oferă o oportunitate puternică de a îmbunătăți impactul global al alimentației noastre asupra mediului.

„Fructele de mare pot fi și, în unele situații, sunt produse în mod foarte responsabil, în special în comparație cu alte alimente de origine animală terestră”, spune Jessica Gephart, expert în globalizarea alimentelor acvatice la Universitatea din Washington.

Ce avem în farfurie – și de ce?

Deci, putem să ne schimbăm obiceiurile alimentare cu privire la noii pești? Și de ce preferăm codul în locul midiilor și somonul în locul limbii de mare? Este o imagine globală complexă, începând cu Marea Britanie, unde oamenii mâncau odinioară o varietate mai mare de fructe de mare, inclusiv o abundență de șprot și hering.

Cum începem să demontăm aceste modele pentru a mânca mai responsabil? Nu există o soluție magică pentru ceva atât de complicat precum fructele de mare.

Atunci când ne gândim la durabilitate, nu este vorba doar de pescuitul excesiv, ci și de cât de departe aducem din diferite locuri și de impactul pescuitului sau al tipului de acvacultură asupra mediului local.

De exemplu, pentru cei care doresc să renunțe la somon, care reprezintă aproape o treime din tot peștele consumat în Marea Britanie, păstrăvul de crescătorie are mai puține probleme de poluare și, de asemenea, hrana lui implică mai puțin pește.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O vestă inteligentă transformă peștii în „spioni” subacvatici

Patru din cinci oameni testați, contaminați cu un pesticid toxic

Pericol pentru o cincime dintre speciile de pești din cel mai lung fluviu din Asia de Sud-Est

Schimbările climatice micșorează peștii, arată un nou studiu