Home » Natură » Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit deja „zona periculoasă”, sugerează un studiu

Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit deja „zona periculoasă”, sugerează un studiu

Publicat: 16.06.2025

Oceanele Pământului sunt într-o stare mai gravă decât credeau oamenii de știință: nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au crescut atât de mult încât mările noastre ar fi putut intra într-o „zonă de pericol” încă din 2020, potrivit unui nou studiu.

Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit „zona periculoasă”. Activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili, eliberează cantități uriașe de dioxid de carbon (CO₂) în atmosferă. O parte din acest CO₂ este absorbită de oceane, unde provoacă acidifierea apei, un proces care afectează grav ecosistemele marine și pune în pericol comunitățile de coastă care depind de sănătatea apelor pentru supraviețuire.

Cercetări anterioare sugerau că oceanele se apropiau de așa-numita „limită planetară” pentru acidificare. Însă, potrivit unui studiu, lucrurile sunt mai grave decât se credea: oceanele ar fi depășit această limită încă din 2020. Cercetătorii spun că, în acel moment, starea medie a oceanelor intrase deja în intervalul de incertitudine al limitei sigure, ceea ce sugerează că pragul de siguranță a fost deja depășit. Mai grav, schimbările par să fie mai accentuate în apele adânci decât la suprafață, scrie Live Science.

Studiul a fost publicat în Global Change Biology.

Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit „zona periculoasă”

„Acidifierea oceanelor nu este doar o criză de mediu, este o bombă cu ceas pentru ecosistemele marine și economiile de coastă. Pe măsură ce mările devin tot mai acide, pierdem habitate esențiale pentru nenumărate specii marine, cu implicații majore pentru societate și economie”, a declarat Steve Widdicombe, director științific la Plymouth Marine Laboratory (Anglia), una dintre instituțiile implicate în studiu.

În 2009, cercetătorii au propus existența a nouă limite planetare pe care umanitatea nu ar trebui să le depășească pentru a păstra stabilitatea planetei. Aceste limite se referă la procese globale precum schimbările climatice, poluarea chimică sau acidifierea oceanelor.

Un studiu din 2023 arăta că șase din cele nouă limite fuseseră deja încălcate. Acidifierea oceanelor părea atunci la limita periculoasă, dar nu complet depășită. Acum, însă, noua cercetare arată că această barieră ar fi fost trecută.

Profesoara Katherine Richardson, de la Universitatea din Copenhaga (Danemarca) și autoarea studiului din 2023, dar care nu a fost implicată în noua cercetare, a declarat că „nu este deloc surprinsă” de noile concluzii: „Spuneam deja că suntem la limită, iar de atunci concentrația de CO₂ atmosferic a continuat să crească. Deci nu este deloc surprinzător că limita a fost depășită.”

Ce înseamnă acidifierea oceanelor?

Pe scurt: oceanele absorb aproximativ 30% din CO₂-ul emis în atmosferă. Acest gaz dizolvat în apă formează acid carbonic, care eliberează ioni de hidrogen. Cu cât sunt mai mulți ioni de hidrogen, cu atât apa devine mai acidă.

Acești ioni de hidrogen se leagă de ionii de carbonat din ocean, formând bicarbonat. Problema? Speciile marine precum coralii, scoicile sau planctonul au nevoie de acești ioni de carbonat pentru a-și construi cochilii și schelete din carbonat de calciu (CaCO₃).

Pentru a măsura aciditatea oceanului, cercetătorii analizează aragonitul, o formă solubilă de CaCO₃. Limita pentru acidificare este considerată a fi atinsă când nivelul de aragonit scade cu 20% față de epoca preindustrială (1750-1850). În 2023, se estima că oceanul ajunsese la o scădere de 19%.

Noul studiu, folosind măsurători fizico-chimice și modele computerizate, oferă o imagine mai precisă: la suprafață, acidificarea globală medie este de 17,3%, cu o marjă de eroare de 5%; dar în apele mai adânci (sub 100 metri), acidificarea este chiar mai mare, până la 60% din aceste ape au depășit limita.

„Majoritatea viețuitoarelor marine nu trăiesc la suprafață, apele adânci adăpostesc o biodiversitate uriașă. Faptul că aceste ape se schimbă atât de rapid înseamnă că efectele acidificării ar putea fi mult mai grave decât am crezut”, spune Helen Findlay, autoarea principală a studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

Lumea subterană a orașului Nottingham ascunde și mai multe peșteri decât se credea

Criza climatică a triplat durata valurilor de căldură din oceane

Rocile străvechi dezvăluie cum a modelat apa prima crustă continentală a Pământului

Căldura extremă ar putea declanșa o criză de sănătate mintală în deceniile următoare

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu
Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu
Test de cultură. Care fasole este toxică atunci când este mâncată crudă?
Test de cultură. Care fasole este toxică atunci când este mâncată crudă?
JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a întâmplat?
Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a întâmplat?
Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp
Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp
10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care nu se supuneau legii
Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care nu se ...
20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”
Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”
Trei reguli pe care părinții ar trebui să le aplice în privința telefoanelor pentru copii
Trei reguli pe care părinții ar trebui să le aplice în privința telefoanelor pentru copii
Românii vor avea facturi mai mari la gaze de la 1 aprilie 2026
Românii vor avea facturi mai mari la gaze de la 1 aprilie 2026
ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente
Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente
PRESS RELEASE: The concept of the DraculaLand project is being launched in Romania – a private investment of over EUR 1 billion, designed to become the largest entertainment, retail, and technology destination on the continent, one that will transform the country into a new global epicenter of entertainment
PRESS RELEASE: The concept of the DraculaLand project is being launched in Romania – a private investment of over EUR 1 ...
Economia suferă din cauza că oamenii nu cumpără mai des telefoane noi, susțin unii experți
Economia suferă din cauza că oamenii nu cumpără mai des telefoane noi, susțin unii experți
Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele
Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele