Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit deja „zona periculoasă”, sugerează un studiu

Oceanele Pământului sunt într-o stare mai gravă decât credeau oamenii de știință: nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au crescut atât de mult încât mările noastre ar fi putut intra într-o „zonă de pericol” încă din 2020, potrivit unui nou studiu.

Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit „zona periculoasă”. Activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili, eliberează cantități uriașe de dioxid de carbon (CO₂) în atmosferă. O parte din acest CO₂ este absorbită de oceane, unde provoacă acidifierea apei, un proces care afectează grav ecosistemele marine și pune în pericol comunitățile de coastă care depind de sănătatea apelor pentru supraviețuire.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Cercetări anterioare sugerau că oceanele se apropiau de așa-numita „limită planetară” pentru acidificare. Însă, potrivit unui studiu, lucrurile sunt mai grave decât se credea: oceanele ar fi depășit această limită încă din 2020. Cercetătorii spun că, în acel moment, starea medie a oceanelor intrase deja în intervalul de incertitudine al limitei sigure, ceea ce sugerează că pragul de siguranță a fost deja depășit. Mai grav, schimbările par să fie mai accentuate în apele adânci decât la suprafață, scrie Live Science.

Studiul a fost publicat în Global Change Biology.

Nivelurile de aciditate ale oceanelor Pământului au depășit „zona periculoasă”

„Acidifierea oceanelor nu este doar o criză de mediu, este o bombă cu ceas pentru ecosistemele marine și economiile de coastă. Pe măsură ce mările devin tot mai acide, pierdem habitate esențiale pentru nenumărate specii marine, cu implicații majore pentru societate și economie”, a declarat Steve Widdicombe, director științific la Plymouth Marine Laboratory (Anglia), una dintre instituțiile implicate în studiu.

În 2009, cercetătorii au propus existența a nouă limite planetare pe care umanitatea nu ar trebui să le depășească pentru a păstra stabilitatea planetei. Aceste limite se referă la procese globale precum schimbările climatice, poluarea chimică sau acidifierea oceanelor.

Un studiu din 2023 arăta că șase din cele nouă limite fuseseră deja încălcate. Acidifierea oceanelor părea atunci la limita periculoasă, dar nu complet depășită. Acum, însă, noua cercetare arată că această barieră ar fi fost trecută.

Profesoara Katherine Richardson, de la Universitatea din Copenhaga (Danemarca) și autoarea studiului din 2023, dar care nu a fost implicată în noua cercetare, a declarat că „nu este deloc surprinsă” de noile concluzii: „Spuneam deja că suntem la limită, iar de atunci concentrația de CO₂ atmosferic a continuat să crească. Deci nu este deloc surprinzător că limita a fost depășită.”

Ce înseamnă acidifierea oceanelor?

Pe scurt: oceanele absorb aproximativ 30% din CO₂-ul emis în atmosferă. Acest gaz dizolvat în apă formează acid carbonic, care eliberează ioni de hidrogen. Cu cât sunt mai mulți ioni de hidrogen, cu atât apa devine mai acidă.

Acești ioni de hidrogen se leagă de ionii de carbonat din ocean, formând bicarbonat. Problema? Speciile marine precum coralii, scoicile sau planctonul au nevoie de acești ioni de carbonat pentru a-și construi cochilii și schelete din carbonat de calciu (CaCO₃).

Pentru a măsura aciditatea oceanului, cercetătorii analizează aragonitul, o formă solubilă de CaCO₃. Limita pentru acidificare este considerată a fi atinsă când nivelul de aragonit scade cu 20% față de epoca preindustrială (1750-1850). În 2023, se estima că oceanul ajunsese la o scădere de 19%.

Noul studiu, folosind măsurători fizico-chimice și modele computerizate, oferă o imagine mai precisă: la suprafață, acidificarea globală medie este de 17,3%, cu o marjă de eroare de 5%; dar în apele mai adânci (sub 100 metri), acidificarea este chiar mai mare, până la 60% din aceste ape au depășit limita.

„Majoritatea viețuitoarelor marine nu trăiesc la suprafață, apele adânci adăpostesc o biodiversitate uriașă. Faptul că aceste ape se schimbă atât de rapid înseamnă că efectele acidificării ar putea fi mult mai grave decât am crezut”, spune Helen Findlay, autoarea principală a studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

Lumea subterană a orașului Nottingham ascunde și mai multe peșteri decât se credea

Criza climatică a triplat durata valurilor de căldură din oceane

Rocile străvechi dezvăluie cum a modelat apa prima crustă continentală a Pământului

Căldura extremă ar putea declanșa o criză de sănătate mintală în deceniile următoare