Ce s-a întâmplat cu plantele atunci când Pământul s-a încălzit în urmă cu 56 de milioane de ani?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu aproximativ 56 de milioane de ani, Pământul s-a încălzit brusc. În doar circa 5.000 de ani, cantitatea de carbon din atmosferă a crescut masiv, iar temperaturile globale au urcat cu aproximativ 6°C. Ce s-a întâmplat cu plantele atunci?

Ce s-a întâmplat cu plantele când Pământul s-a încălzit brusc? Într-un nou studiu, cercetătorii arată că una dintre consecințe a fost incapacitatea multor plante de a se mai dezvolta normal. Astfel, ele au absorbit mai puțin dioxid de carbon, ceea ce ar putea explica de ce acest episod de încălzire, cunoscut sub numele de Paleocene-Eocene Thermal Maximum (PETM), a durat peste 100.000 de ani.

Astăzi, încălzirea provocată de oameni este de zece ori mai rapidă decât atunci, ceea ce face adaptarea plantelor moderne și mai dificilă.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Ce s-a întâmplat cu plantele când Pământul s-a încălzit brusc? Informațiile prinse în polen

Plantele ajută la reglarea climei prin captarea dioxidului de carbon prin fotosinteză și stocarea lui în frunze, lemn și rădăcini. Însă o încălzire bruscă poate perturba temporar acest proces. Pentru a înțelege cum a reacționat vegetația în timpul PETM, cercetătorii au creat un model computerizat al evoluției plantelor, al dispersiei lor și al circulației carbonului. Rezultatele au fost comparate cu date din polen fosilizat și cu trăsături ale plantelor din trei situri: Bighorn Basin (SUA), zona Mării Nordului și Cercul Arctic.

Polenul a fost esențial pentru această analiză: este produs în cantități mari, se răspândește ușor prin aer și apă și se conservă foarte bine. În siturile de latitudine medie, precum Bighorn Basin, datele arată că vegetația și-a pierdut o parte din capacitatea de a regla clima. A apărut o trecere spre plante mai mici, precum palmierii și ferigile. Masa foliară pe suprafață a crescut, iar arborii de foioase au devenit mai rari. Solurile fosilizate indică scăderea carbonului organic din sol.

Cum ne ajută studiul să înțelegem schimbările climatice de astăzi?

Aceste plante mici și rezistente la secetă s-au adaptat mai ușor la încălzire, dar aveau o capacitate mult mai redusă de stocare a carbonului. În schimb, la latitudini înalte, în zona arctică, vegetația a crescut în înălțime și biomasa totală a crescut după încălzire. Polenul arată înlocuirea pădurilor de conifere cu vegetație de tip mlaștină, cu frunze late, și prezența unor plante subtropicale, precum palmierii. Acolo, productivitatea a crescut, iar captarea carbonului a fost chiar mai eficientă, scrie ScienceAlert.

Modelul și datele sugerează că, la nivel global, capacitatea vegetației de a stoca carbon a fost redusă timp de 70.000-100.000 de ani, întârziind revenirea la un climat mai stabil. Regiunile de latitudine medie nu au reușit să se adapteze la o încălzire de peste 4°C, în timp ce ritmul actual al încălzirii globale este mult mai rapid, lăsând și mai puțin timp pentru adaptare.

Episodul de acum 56 de milioane de ani arată cât de important este să înțelegem limitele sistemelor biologice în fața schimbărilor climatice rapide și rolul lor în menținerea unui ciclu eficient al carbonului.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce a descoperit un submersibil care explora cratere gigantice pe fundul Pacificului?

Geologia care susține munții Himalaya este încă un mister pentru oamenii de știință

Oamenii de știință au creat în laborator plante care strălucesc în întuneric

Păsările urbane își prelungesc ziua cu aproape o oră din cauza poluării luminoase