Lumea rămâne fără nisip de râu. De ce este aceasta o problemă?

Lumea rămâne fără nisip de râu. Exploatarea industrială a nisipului din râuri are loc într-un ritm mult mai rapid decât poate natura să refacă aceste resurse, avertizează un amplu studiu. După analiza a 411 cercetări realizate din anul 1974 până în prezent, oamenii de știință au concluzionat că cererea globală de nisip și pietriș pentru industria construcțiilor a devenit nesustenabilă.

Lumea rămâne fără nisip de râu. Un exemplu elocvent este Delta Mekongului din Vietnam. Acolo, o singură barjă echipată cu macara poate extrage aproximativ 300 de metri cubi de nisip în doar trei ore. În prezent, cantitatea extrasă este de aproape 12 ori mai mare decât volumul de sedimente pe care fluviul îl poate reface în mod natural în fiecare an. Între 2015 și 2022 au fost extrase aproximativ 366 de milioane de metri cubi de nisip, ceea ce a dus la adâncirea albiei râului cu aproape jumătate de metru.

Deși schimbarea poate părea redusă, efectele sunt semnificative. Modificarea albiei afectează curgerea apei, destabilizează malurile și favorizează eroziunea. În sectorul vietnamez al Mekongului, peste 1.800 de locuințe s-au prăbușit între 2018 și 2020 din cauza surpării malurilor, iar în 2023 au fost identificate 585 de zone majore afectate de eroziune, de-a lungul a 741 de kilometri de râu.

Lumea rămâne fără nisip de râu. Ce se întâmplă atunci când acesta este exploatat în exces?

Adâncirea albiei permite, de asemenea, pătrunderea apei sărate tot mai departe în amonte, fenomen care amenință agricultura și resursele de apă dulce. Dacă ritmul actual de exploatare va continua, cercetătorii estimează că nisipul disponibil în sectorul vietnamez al Mekongului ar putea fi epuizat până în 2035.

Problema nu este însă limitată la Asia de Sud-Est. Lacul Poyang ,din China, a suferit modificări atât de ample încât acestea sunt vizibile din spațiu, iar numeroase râuri din India, Brazilia și Franța au fost transformate de exploatarea intensivă a nisipului.

Cererea pentru acest material a crescut puternic în ultimele două decenii, deoarece nisipul și pietrișul reprezintă principalele materii prime folosite la fabricarea betonului, asfaltului și a fundațiilor. Nisipul extras din râuri este preferat în construcții deoarece granulele sale se îmbină eficient, spre deosebire de nisipul din deșert, iar lipsa sării îl face mai potrivit decât nisipul marin.

Ce măsuri pot fi luate?

Autorii studiului avertizează că avantajele economice sunt însoțite de costuri majore pentru mediu și pentru comunitățile locale. În multe regiuni, exploatările ilegale și lipsa controalelor agravează situația, iar numeroase state nici măcar nu dispun de suficiente date pentru a gestiona sustenabil aceste resurse, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii recomandă ca exploatarea nisipului să fie limitată în funcție de capacitatea naturală de refacere a sedimentelor, să fie monitorizată mai atent și să fie combătute exploatările ilegale. De asemenea, ei susțin introducerea unor limite sezoniere și desemnarea unor zone speciale în care extracția să se desfășoare în condiții controlate, pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor și a comunităților care depind de râuri.

Studiul a fost publicat în revista Reviews of Geophysics.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au identificat un tip nou de cutremur care nu ar fi trebuit să existe

Plantele „vorbesc” între ele? Ce au descoperit cercetătorii despre „comunicarea” dintre plante

Oamenii de știință au dezvăluit forța invizibilă a oceanului

Un nou model statistic ajută cercetătorii să identifice speciile „invizibile” din ecosisteme