Capriciile vremii modifica fata Terrei

Lumea pe dos
Manifestari climatice ciudate au lovit recent aproape intreaga emisfera nordica, inregistrand in ultimele luni extreme de-a dreptul bizare.
Zapada a cazut in Bagdad si a paralizat China centrala, in vreme ce in zona Scandinaviei s-au inregistrat temperaturi mult mai ridicate decat media normala a acestei perioade, fiind anuntata cea mai calda iarna din ultimele secole.
Acest sezon de iarna neobisnuit pare sa fie efectul a ceea ce specialistii numesc “furtuna perfecta”.

Meteorologii din Suedia au raportat cea mai calda iarna din 1756, momentul in care a inceput inregistrarea temperaturilor.
Tara invecinata, Finlanda a anuntat un record de temperatura, cu 5 grade Celsius mai ridicat decat media obisnuita a iernii..
Intre timp, in Marea Britanie, zambilele au inflorit in luna februarie, spre uimirea botanistilor, care le asteptau in luna aprilie sau mai.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Restul emisferei nordice a fost, insa, lovit de o iarna grea. Furtunile de zapada au paralizat China in luna ianuarie, cauzand pierderi umane si economice.
Bizareriile au continuat si in Estul Mijlociu, manifestandu-se in zone in care zapada este un fenomen atat de rar, incat multi locuitori ai Bagdadului au asistat la prima cadere de fulgi de nea din viata lor.
In luna februarie, nordul Statelor Unite a fost acoperit de straturi de zapada a caror inaltime ajungea pana la jumatate de metru, iar Central Park a fost ingropat sub 68 de centimetri de zapada, in urma unei singure ninsori.
Se cauta vinovati
Aceste evenimente neobisnuite par sa fie consecintele schimbarilor climatice.
Cercetatorii insa, au anuntat o scadere a temperaturii globale cu 0.64 grade Celsius in ultimii ani. Unii sceptici au vazut in acest lucru o dovada a faptului ca incalzirea globala s-ar putea sa nu se produca, in final.

“Scaderea temperaturii globale intre ianuarie 2007 si ianuarie 2008 este cauzata de variatia intre cele doua fenomene opuse, denumite El Nino si La Nina.”, spune John Christy, de la Earth System Science Center, Universitatea Alabama.
“La Nina” este un eveniment climatic legat de temperaturile foarte scazute din apele Oceanului Pacific din zona ecuatoriala. “El Nino” este reversul climatic, fiind caracterizat prin temperaturi ridicate ale Pacificului.

Cele doua semnaturi ale Pacificului, “El Nino” si “La Nina”, sunt variatii importante ale temperaturii apelor de suprafata din estul Oceanului Pacific. Efectele lor sunt foarte importante, reflectand fluctuatiile lunare sau sezoniere ale diferentei de presiune a aerului.
Ultima dezlantuire a lui “El Nino” a inceput in septembrie 2006 si a durat pana la inceputul lui 2007. Din iunie 2007, datele au indicat o manifestare slaba a fenomenului “La Nina”, care a durat pana la inceputul anului 2008.
Este cunoscut faptul ca aceste oscilatiii sunt neregulate si vin ca o consecinta a circulatiei curentilor oceanici si atmosferici. Ele influenteaza direct clima regionala, avand puterea de a acoperi arii geografice foarte intinse. “El Nino” poate influenta formarea norilor de ploaie, cauzand inundatii in unele zone si seceta in altele.

Cele doua faze alternative au o ciclicitate de 1 pana la 3 ani, dar de data aceasta perioadele s-au alternat intr-un timp foarte scurt. De altfel, apele regionale au inceput sa aiba variatii importante de temperatura de la an la an, mai ales in timpul iernii din emisfera nordica.
“Este un ecou al efectului “La Nina” in comportamentul climatic din nord, dar este cauzat in mare parte si de variatiile naturale ale temperaturii”, sustine Christy.
Se pare ca aceste cote extreme ale vremii se manifesta intr-o forma sau alta in aproape fiecare an.
Desi aceste oscilatii oceanice sunt parte a climei obisnuite, este important de stabilit daca intensitatea sau frecventa acestora se pot schimba din cauza incalzirii globale.
“Dezbaterile legate de incalzirea globala ca urmare a activitatii umane nocive nu se pot baza pe aceste schimbari care au loc de la an la an, ci ar trebuie sa fie inteimeiate pe observatii ale modificarii treptate a vremii, de-a lungul decadelor.”, crede John Christy.

Simon Boxall de la National Oceanography Centre din Marea Britanie este de parere ca aceste capriciile ale vremii manifestate in nordul Europei sunt cauzate de oscilatiile curentilor oceanici si atmosferici.
“Variatiile extreme din Europa si Nordul Americii nu sunt indicatori ai schimbarii climatice”, sustine acesta. “Este hazardat sa consideram ca aceasta schimbare petrecuta in cursul unui an este o dovada absoluta a incalzirii temperaturii planetei.”
“Cu toate acestea, nu cred ca vreunul dintre cercetatorii care studiaza in prezent aceasta problema, poate nega faptul ca temperatura planetei, ca intreg, are tendinta de a creste”.

Sursa: National Geographic