Home » Stiinta » Pluto, asteroizii si ardelenii

Pluto, asteroizii si ardelenii

Autor: Adrian Nicolae 10.26.2007
Pluto, asteroizii si ardelenii
Observatiile vizuale incep in forta in octombrie. La nici doua zile de la aparitia DESCOPERA pe taraba, in 7 octombrie, intre 5 si 6 dimineata, daca aveti suficienta cafea in casa, puteti admira icoana toamnei pe cerul de dimineata. Planeta Venus, deghizata in Luceafar de dimineata, Luna si planeta Saturn se afla una lânga alta, iar steaua Regulus e gata-gata sa se ascunda in spatele discului Selenei, creând o imagine unica. Marte rasare din ce in ce mai devreme, putând fi admirat intreaga noapte incepând cu ora 23.00. Desi planetele nu se prea inghesuie pe cerul noptii, avem doua noutati importante, care pot trezi interesul unei astroobservatii: constelatia Orion rasare la miezul noptii, iar Pleiadele sunt pe cer inca de seara de la ora 8.

Ultima descoperire ii apartine telescopului spatial Hubble, care a fotografiat in 2005 doi sateliti necunoscuti ai micii planete. Adevaratele stiri „senzationale“ le asteptam insa in anul 2015, când sonda New Horizons va face o vizita de lucru la fata locului.  Va rapesc acum câteva secunde pentru o scurta teleportare in sistemul plutonian. Daca am sta la o terasa pe Pluto, l-am vedea pe satelitul sau Charon nemiscat, aratându-ne, exact ca Luna, aceeasi fata, insa fara a apune sau a rasari vreodata. Suna plictisitor, dar pâna vom ajunge sa luam masa pe Pluto, haideti sa recapitulam noua clasa a planetelor mici, in ordinea diametrelor.  

Planete pitice
Prima este Eris, urmata la mica distanta de Pluto. In aceasta categorie, a planetelor pitice, a intrat si satelitul plutonian Charon. Pentru a nu veni in contradictie cu noua definitie a planetelor mici, grupul Pluto-Charon a fost catalogat drept planeta dubla. Ultimul pe lista este Ceres, cel mai mare dintre asteroizii care graviteaza dincolo de orbita lui Marte. Celelalte corpuri care au facut vâlva in ultima vreme, Sedna, Quaoar, Varuna, Orcus si alte câteva, botezate doar cu indicative, asteapta cuminti la rând pentru a fi trecute cu nume oficial pe lista planetelor mici.  

Asteroizii
La sfârsitul anului 1800, câtiva astronomi germani s-au reunit lânga Bremen pentru a pune la cale o campanie de observatii sistematice avand drept scop gasirea asa numitei „planete ascunse“. Ideea de a cauta un asemenea astru i-a apartinut initial celebrului Johannes Kepler, care, urmând o cale empirica, a presupus existenta unei planete intre Marte si Jupiter. Ce au inceput sa afle observatorii cerului odata cu urmarirea presupusei „planete ascunse“ este cu adevarat important si a reprezentat o revolutie in rândul descoperirilor astronomice.  Asteroizii, caci despre ei este vorba, sunt mici corpuri de roca ramase de la geneza sistemului solar. Majoritatea acestor fragmente formeaza centura de asteroizi situata intre orbitele lui Marte si Jupiter, la o distanta medie de 300 de milioane de kilometri de Pamânt. Atunci când micile corpuri se apropie prea mult de Jupiter, gravitatia imensa a acestuia ii „arunca“ de pe orbita, transformându-i in reale amenintari inclusiv pentru viata de pe Pamânt. De asemenea, nu de putine ori, asteroizii se ciocnesc unul de altul, din impact rezultând fragmente de roca.

Ultima teorie cu privire la disparitia dinozaurilor spune ca, in urma cu 160 de milioane de ani, asteroidul Baptistina (aproximativ  170  km diametru) a intrat in coliziune cu un altul, de dimensiuni mai mici. Resturile rezultate din ciocnire au fost aruncate in spatiu, pe traiectorii ce au intersectat orbitele planetelor interioare. Astfel, timp de 50-60 de milioane de ani, Marte, Pamântul si Luna au fost bombardate la propriu de bucatile de roca rezulta­te din Baptistina.