Home » Știință » Astronomii au observat un sistem protoplanetar neobișnuit

Astronomii au observat un sistem protoplanetar neobișnuit

Astronomii au observat un sistem protoplanetar neobișnuit
Acest sistem stelar pare că și-a rupt propriul disc protoplanetar, inelul de materiale care se adună treptat pentru a forma planete. Credit foto: Captura video YouTube
Publicat: 10.09.2020

Acest sistem stelar pare că și-a rupt propriul disc protoplanetar, inelul de materiale care se adună treptat pentru a forma planete.

GALERIE FOTO

Un nor de praf și gaze care se învârte în jurul unui sistem stelar relativ nou, aflat la 1.300 de ani lumină distanță, prezintă un disc protoplanetar neobișnuit, care înconjoară cele trei stele din interior. Astronomii explică faptul că discul protoplanetar a început să formeze trei inele distincte în jurul stelelor, notează Science Alert.

Aceasta este prima dată când un sistem atât de complicat a fost descoperit cu ajutorul observațiilor directe. Deși matricea observatorul ALMA a efectuat cea mai detaliată observare a sistemului până acum, nu este încă clar cum s-a produs distorsionarea discului.

Sistemul solar GW Orionis

Sistemul, denumit de cercetători GW Orionis, este situat la aproximativ 1.300 de ani lumină distanță de Terra, în constelația Orion. Este compus din două stele, blocate pe orbită una în jurul celeilalte la o distanță de aproximativ o unitate astronomică, distanța medie dintre Pământ și Soare, cu o a treia stea care orbitează perechea pe o orbită nealiniată la o distanță de opt unități astronomice.

În jurul tuturor celor trei stele, gigantul nor protoplanetar de praf și gaz se agită, cu inelele la distanțe de 46, 185 și 340 de unități astronomice de centrul sistemului. Acel inel exterior este cel mai mare pe care oamenii de știință l-au observat vreodată într-un sistem protoplanetar. Raportat la scara Sistemului Solar, distanța medie dintre Pluto și Soare este de 39,5 unități astronomice.

Discurile protoplanetare, așa cum sugerează și numele, sunt materialul din care se formează planetele în jurul unei stele. Acestea se formează în jurul unei stele tinere, care a acumulat materiale și care a început deja procesele de fuziune nucleară. Când acest proces de formare este complet, materialul rămas din disc începe să se aglomereze și în cele din urmă formează planete și alte corpuri minore. De aceea, în sistemele planetare precum sistemul nostru solar, planetele și centurile de rocă sunt aliniate mai mult sau mai puțin de-a lungul unui plan plat, încercuind ecuatorul stelei.

Totuși, în jurul sistemelor de stele multiple, planul pe care se află planetele este adesea nealiniat cu orbitele stelelor sale. Studierea discurilor protoplanetare din jurul mai multor astfel de sisteme stelare îi poate ajuta pe cercetători să înțeleagă cum se produce această situație.

„Am fost surprinși să vedem nealinierea a inelului interior”, a spus astronomul Jiaqing Bi de la Universitatea Victoria din Canada. „Dar situația ciudată din disc este confirmată de un model pe care ALMA l-a măsurat în gazul discului”.

Din fericire, deși dezalinierea a fost descoperită abia recent, GW Orionis a fost monitorizată din 2008, iar a treia stea din sistem a fost descoperită în 2011. Asta le oferă cercetătorilor câțiva ani de date din care să reconstruiască orbitele sistemului. Folosind simulări 3D ale sistemului solar, astronomii au descoperit că influențele gravitaționale conflictuale ale stelelor de-a lungul diferitelor planuri au fost capabile să producă ruptura de disc pronunțată văzută în discul protoplanetar al GW Orionis.

Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters și Science.

Citește și:

”Cascade” de gaze suprinse în apropierea unor planete nou-născute

Astronomii au găsit o adevărată comoară ascunsă într-un nor de praf cosmic

PREMIERĂ istorică în astronomie. Ce s-a întâmplat după ce au reuşit să urmărească procesul de formare a unui sistem planetar

Planetele s-ar putea forma în jurul unei găuri negre

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Cum luptă fermierii cu invaziile de limacși?
Cum luptă fermierii cu invaziile de limacși?
De ce eșuează obiectivele și cum poate metoda unui om de știință să ne schimbe viața
De ce eșuează obiectivele și cum poate metoda unui om de știință să ne schimbe viața
Moleculele de pe o aripă perfect conservată dezvăluie dieta pterozaurilor
Moleculele de pe o aripă perfect conservată dezvăluie dieta pterozaurilor
Acuzații grave pentru Guvernul Statelor Unite ale Americii din partea unui om de știință de renume
Acuzații grave pentru Guvernul Statelor Unite ale Americii din partea unui om de știință de renume
S-ar putea că nu faci duș în mod corect: Iată 10 greșeli frecvente și cum afectează sănătatea!
S-ar putea că nu faci duș în mod corect: Iată 10 greșeli frecvente și cum afectează sănătatea!
Cele două competențe care contează tot mai mult pe piața muncii de astăzi
Cele două competențe care contează tot mai mult pe piața muncii de astăzi
Un avion Ryanair, invadat de tânțari înainte să decoleze. Cum s-a întâmplat?
Un avion Ryanair, invadat de tânțari înainte să decoleze. Cum s-a întâmplat?
Cu toate că a fost umbrit de asociatul său, el este omul care a realizat prima fotografie din lume
Cu toate că a fost umbrit de asociatul său, el este omul care a realizat prima fotografie din lume
Cele mai bune două orașe din lume sunt din aceeași țară
Cele mai bune două orașe din lume sunt din aceeași țară
Cât ar mai putea exista viața pe Pământ?
Cât ar mai putea exista viața pe Pământ?
Greșeala pe care mulți șoferi o fac fără să-și dea seama. Ce recomandă specialiștii?
Greșeala pe care mulți șoferi o fac fără să-și dea seama. Ce recomandă specialiștii?
Un virus transmis de țânțari care afectează creierul se răspândește mai repede decât de obicei
Un virus transmis de țânțari care afectează creierul se răspândește mai repede decât de obicei
Trucul ciudat care ar putea ajuta la un somn mai bun în timpul caniculei
Trucul ciudat care ar putea ajuta la un somn mai bun în timpul caniculei
Nimeni nu știe cine a creat aceste arme letale de vânat mamuți
Nimeni nu știe cine a creat aceste arme letale de vânat mamuți
Cum ar fi putut asteroizii să aprindă scânteia vieții pe Pământ?
Cum ar fi putut asteroizii să aprindă scânteia vieții pe Pământ?
Ai simțit vreodată că ești „pe aceeași lungime de undă” cu cineva? Se pare că sincronizarea undelor cerebrale nu este un mit!
Ai simțit vreodată că ești „pe aceeași lungime de undă” cu cineva? Se pare că sincronizarea undelor cerebrale ...
Albinele au dezvoltat o strategie uimitoare de protecție
Albinele au dezvoltat o strategie uimitoare de protecție
O fosilă de 518 milioane de ani este cea mai veche dovadă a existenței colților de păianjen
O fosilă de 518 milioane de ani este cea mai veche dovadă a existenței colților de păianjen