Home » Știință » Lipsa somnului interferează cu capacitatea noastră de a uita amintirile traumatizante

Lipsa somnului interferează cu capacitatea noastră de a uita amintirile traumatizante

Lipsa somnului interferează cu capacitatea noastră de a uita amintirile traumatizante
Somnul joacă un rol important în modul în care creierul nostru gestionează amintirile traumatizante. Credit foto: Pixabay
Publicat: 18.11.2020

Somnul joacă un rol important în modul în care creierul nostru gestionează amintirile traumatizante.

Somnul este crucial pentru consolidarea amintirilor noastre, iar privarea de somn interferează cu învățarea și memoria. Acum, un nou studiu arată că dormind doar o jumătate de noapte, așa cum fac adesea multe persoane din domeniul medical și militar, reduce capacitatea creierului de a uita amintirile legate de sentimentul de frică. Această situație crește riscul apariției unor probleme de sănătate mintală precum anxietatea sau tulburările de stres posttraumatic, notează Medicalxpress.

„Acest studiu ne oferă noi informații despre modul în care privarea de somn afectează funcția creierului pentru a perturba dispariția fricii”, a declarat dr. Cameron Carter, editor al Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging, jurnalul în care a fost publicat studiul.

Rolul somnului în starea noastră de sănătate psihică

Cercetătorii au studiat 150 de adulți sănătoși în laboratorul de somn. O treime dintre subiecți au dormit normal, o treime au avut restricții, așa că au dormit doar în prima jumătate a nopții și o treime dintre aceștia au fost lipsiți de somn, așa că nu au dormit deloc. Dimineața, toți subiecții au trecut prin practici de condiționare a fricii.

„Echipa noastră a folosit un model experimental în trei faze pentru formarea și depășirea amintirilor înfricoșătoare în timp ce creierul lor a fost scanat folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională”, a spus dr. Edward Pace-Schott, cercetător al Universității Harvard.

În paradigma condiționării, subiecților li s-au prezentat trei culori, dintre care două au fost asociate cu un șoc electric ușor. În urma acestei condiționări a fricii, subiecții au suferit dispariția fricii, în care una dintre culori a fost prezentată fără șocuri pentru a afla că acum este „în siguranță”. În acea seară, subiecții au fost testați pentru reactivitatea lor la cele trei culori, o măsură a amintirii lor de dispariție a fricii sau cât de bine au „învățat” amenințarea.

Imagistica creierului înregistrată în timpul sarcinilor a arătat activarea în zonele creierului asociate cu reglarea emoțională, cum ar fi cortexul prefrontal, la persoanele care au dormit normal. Dar activitatea creierului arăta foarte diferit la persoanele cu somn restricționat, a spus dr. Pace-Schott. „Am constatat că printre cele trei grupuri, cei care au dormit doar o jumătate de noapte au arătat cea mai mare activitate în regiunile creierului asociate cu frica și cea mai mică activitate în zonele asociate cu controlul emoțiilor”.

Cercetătorii sunt de părere că dormitul doar jumătate din noapte are ca rezultat pierderea somnului (REM), care s-a dovedit a fi important pentru consolidarea memoriei și care se întâmplă de obicei spre sfârșitul unei perioade normale de somn.

Citește și:

Care sunt cele mai comune cauze ale insomniei?

Omenirea doarme mai mult în timpul pandemiei, însă calitatea somnului a scăzut substanțial

De ce este somnul atât de important pentru pierderea în greutate

Metoda prin care ai putea adormi în numai 60 de secunde dacă ai probleme cu somnul

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
DeepSeek ar putea fi interzis pe dispozitivele Guvernului SUA
DeepSeek ar putea fi interzis pe dispozitivele Guvernului SUA
Dadaismul, curentul artistic iniţiat de românul Tristan Tzara
Dadaismul, curentul artistic iniţiat de românul Tristan Tzara
Utilizatorii Instagram vor putea viziona cu viteză „turbo” conținutul de pe platformă
Utilizatorii Instagram vor putea viziona cu viteză „turbo” conținutul de pe platformă
Microsoft anunță cel mai mare upgrade MIDI de la lansare pentru Windows 11
Microsoft anunță cel mai mare upgrade MIDI de la lansare pentru Windows 11
Știința ne sare în ajutor: Cum fierbem oul perfect?
Știința ne sare în ajutor: Cum fierbem oul perfect?
Un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2032, deviat inclusiv cu arme nucleare
Un asteroid care ar putea lovi Pământul în 2032, deviat inclusiv cu arme nucleare
Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi
Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi
Oamenii de știință de la Oxford au construit un supercomputer cuantic și au reușit prima teleportare
Oamenii de știință de la Oxford au construit un supercomputer cuantic și au reușit prima teleportare
Un studiu a descoperit că maimuțele își dau seama atunci când oamenii se țin de glume
Un studiu a descoperit că maimuțele își dau seama atunci când oamenii se țin de glume
Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor
Jacques Jaujard, omul care a salvat comorile Luvrului din mâinile naziștilor
Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima
Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima
Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani
Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani
Conexiunile sociale sunt cheia pentru prevenirea bolilor, arată un studiu
Conexiunile sociale sunt cheia pentru prevenirea bolilor, arată un studiu
Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată
Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată
Test de cultură generală. Cât mănâncă o balenă albastră într-o zi?
Test de cultură generală. Cât mănâncă o balenă albastră într-o zi?
Nicu Alifantis și-a deschis sufletul ca la o spovedanie: „Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu!”| EXCLUSIV la „Altceva cu Adrian Artene”
Nicu Alifantis și-a deschis sufletul ca la o spovedanie: „Dumnezeu e cel mai bun prieten al meu!”| EXCLUSIV la „Altceva ...
La ce ne ajută „punctul albastru” din creier? A fost descoperit de medicul Mariei Antoaneta la sfârșitul secolului XVIII
La ce ne ajută „punctul albastru” din creier? A fost descoperit de medicul Mariei Antoaneta la sfârșitul secolului XVIII
Câți dintre angajații români folosesc Inteligența Artificială la locul de muncă?
Câți dintre angajații români folosesc Inteligența Artificială la locul de muncă?